Pe 14 mai au loc alegerile prezidențiale și parlamentare în Turcia. Alianța Națiunii, formată din șase partide sub conducerea liderului CHP, Kemal Kilicdaroglu, a fost formată cu scopul declarat de a pune capăt lungii guvernări a lui Recep Tayyip Erdogan și sistemului său prezidențial. Rezultatul acestor alegeri va avea consecințe majore în plan internațional.

Potrivit Politico, se împlinesc 100 de ani de la fondarea republicii seculare a lui Mustafa Kemal Atatürk și, dacă Erdogan va câștiga, va avea puterea de a-și pune și mai mult amprenta asupra traiectoriei unui ”greu” geostrategic de 85 de milioane de locuitori. Alegerile vor cântări puternic asupra securității în Europa și în Orientul Mijlociu. Cine va fi ales va defini: rolul Turciei în cadrul alianței NATO, relația sa cu SUA, UE și Rusia, politica de migrație, rolul Ankarei în războiul din Ucraina și modul în care gestionează tensiunile din Mediterana de Est.

Conform The New York Times, liderul opoziției, Kemal Kilicdaroglu, urmărește să atragă alegătorii care s-ar fi săturat de retorica bombastică și de imaginea de dur a președintelui, făcând campanie nu doar ca un anti-Erdogan ci și ca opusul său: un om obișnuit, calm care spune că intenționează să se retragă după un singur mandat de cinci ani.

”Sub aerul său de "Gandhi turc", așa cum îi spune presa, de moderat aproape moale, Kiliçdaroglu este un om care nu trebuie subestimat.

Cu Kiliçdaroglu, în cadrul NATO s-ar pune capăt colaborării mereu ambigue dintre Occident și Turcia. Într-un interviu recent, el a declarat că a dorit să examineze în mod pozitiv chestiunea aderării Finlandei - ceea ce s-a întâmplat între timp - și a aderării Suediei la alianța militară.

Dar chestiunea aderării la Uniunea Europeană este o non-problemă anacronică, un șarpe de mare. În ceea ce privește Ucraina, greu de crezut într-o răsturnare majoră: Kilicdaroglu, ca și Erdogan, va menține dialogul cu Putin. Într-un singur punct ar fi posibile schimbări: sancțiunile împotriva Rusiei.

Turcia lui Erdogan, la fel ca multe țări din cadrul ONU, condamnă agresiunea rusă, dar nu pune în aplicare sancțiunile. Presiunea din partea taberei occidentale ar putea, poate, schimba situația”, a transmis Didier Billion, directorul adjunct al Institutului pentru Relații Internaționale și Strategice pentru Le Figaro.