Într-o mișcare care atrage atenția întregii Europe, Serbia devine prima țară din Europa de Est care își repatriază în totalitate rezerva națională de aur, estimată la o valoare de aproximativ 6 miliarde de dolari.

Decizia Băncii Naționale a Serbiei reflectă preocupările tot mai mari legate de securitatea activelor strategice în contextul incertitudinilor globale și al tensiunilor geopolitice.

O decizie strategică în vremuri incerte

„Prin returnarea aurului în țară, Banca Națională a Serbiei a urmărit să crească disponibilitatea și securitatea rezervelor de aur în perioade de criză și incertitudine”, a transmis instituția într-un comunicat, explicând că planul de repatriere a fost inițiat în 2021, pe fondul unui climat global marcat de instabilitate.

Mișcarea este văzută ca un gest de independență financiară și suveranitate economică, într-o epocă în care băncile centrale din întreaga lume își reconsideră strategiile de depozitare a aurului. Fenomenul a fost amplificat după ce, în 2022, rezervele valutare ale Rusiei au fost înghețate, ridicând semne de întrebare cu privire la siguranța activelor denominate în dolari și euro, depozitate în centre financiare externe.

Tot aurul, înapoi la Belgrad

La data de 16 iulie 2025, Serbia deținea 50,05 tone de aur, echivalentul a aproximativ 4,7 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 17,2% din totalul rezervelor valutare ale țării. Până recent, majoritatea acestei cantități era deja păstrată în seifurile din Belgrad, cu excepția a cinci tone depozitate în Elveția.

Guvernatorul Băncii Naționale, Jorgovanka Tabakovic, a anunțat că și acele ultime tone vor fi aduse „cât mai curând posibil”, completând procesul de repatriere totală a rezervelor.

În perioada 2019–2024, Serbia a cumpărat 17 tone de aur de pe piața internațională și cel puțin 19 tone de la unitatea locală a Zijin Mining Group Co., devenind astfel unul dintre cei mai activi cumpărători de aur din Europa în ultimii ani. În 2024, a adăugat 3,2 tone, iar de la începutul lui 2025, încă 2,3 tone.

O tendință europeană în creștere

Serbia nu este singura țară care reconsideră păstrarea aurului în afara granițelor. Germania a repatriat masiv aur din SUA în ultimul deceniu, invocând rațiuni politice și de siguranță națională. Mișcări similare au avut loc în Polonia, Olanda, Slovacia și chiar România, unde ideea repatrierii rezervei de aur a fost discutată intens în plan politic.

Datele arată că procentul rezervei de aur păstrat pe teritoriul național variază considerabil: Ungaria deține local 86% din rezerve, în timp ce Polonia are în țară doar aproximativ 25%. În contrast, o mare parte din aurul mondial este în continuare depozitat în seifuri celebre precum cel al Băncii Angliei din Londra sau la Rezerva Federală din New York, în custodie pentru zeci de țări.

Populism sau pragmatism?

Depozitarea aurului pe plan intern este adesea promovată de partide populiste ca o formă de asigurare împotriva influențelor externe, însă analiștii susțin că există și argumente economice solide. Păstrarea aurului în centre financiare majore facilitează vânzarea rapidă sau utilizarea acestuia ca garanție pentru împrumuturi internaționale. Totuși, riscurile geopolitice actuale au înclinat balanța în favoarea controlului național direct.

Serbia — un exemplu de autonomie financiară

Prin repatrierea completă a aurului, Serbia își consolidează imaginea de stat care își asumă controlul total asupra activelor sale strategice, un gest cu puternice conotații politice și economice. Este un semnal clar că, într-o lume marcată de instabilitate, autonomia în gestionarea rezervelor naționale devine un obiectiv prioritar pentru tot mai multe guverne.

Rămâne de văzut dacă și alte țări din regiune – inclusiv România – vor urma exemplul Serbiei, în ceea ce pare să fie o reevaluare profundă a modelului financiar global și a încrederii în vechile centre de putere economică.