Comisarul european Jozef Síkela a anunțat la Nuuk că va prezenta, mai târziu în acest an, o strategie actualizată a UE pentru Arctica, construită împreună cu partenerii arctici, și a spus că parteneriatul cu Groenlanda va fi unul dintre elementele centrale ale acestei strategii.

Pe scurt

1. Jozef Síkela a participat la Nuuk la Dialogul politic UE, Groenlanda, pe care l-a descris drept primul la care participă vreodată un comisar european.
2. Comisarul a spus că va prezenta mai târziu în acest an o strategie actualizată a UE pentru Arctica.
3. El a afirmat că strategia va fi construită cu partenerii arctici și că contribuția Groenlandei este unul dintre motivele centrale ale vizitei sale.
4. Comisia propune aproape dublarea alocării financiare pentru Groenlanda în următorul ciclu bugetar, de la 225 de milioane de euro la 530 de milioane de euro.
5. Síkela a menționat proiecte concrete: cablul submarin Qaqortoq, Aasiaat, proiectul hidroenergetic Tasersiaq, progrese privind materiile prime critice și 202 milioane de euro pentru educație în perioada 2021-2027.

Comisarul european Jozef Síkela a declarat la Nuuk că Uniunea Europeană își va actualiza strategia pentru Arctica, într-un context în care regiunea se schimbă rapid și devine tot mai importantă pentru comerț, resurse, securitate și economie. Declarațiile au fost făcute la conferința de presă comună cu prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, după participarea comisarului la Dialogul politic UE, Groenlanda. Síkela a spus că a venit în Groenlanda din două motive. Primul a fost să asculte autoritățile groenlandeze, Inuit Circumpolar Council, antreprenori și tineri care vor trăi cu efectele deciziilor luate acum. Al doilea a fost să explice ce aduce Europa în parteneriatul cu Groenlanda și de ce UE vrea să îl consolideze. Comisarul a afirmat că Arctica se încălzește mai rapid decât orice altă regiune a lumii, de patru ori mai repede decât media globală. Această schimbare creează, potrivit lui, o nouă realitate strategică, cu rute comerciale noi, resurse critice pentru industria modernă, întrebări de securitate și presiuni externe asupra regiunii. „Europa are interese fundamentale în felul în care se dezvoltă Arctica”, a spus Síkela. El a amintit că trei state membre ale Uniunii Europene sunt state arctice și că dinamica climatică a regiunii afectează fiecare european. Resursele, rutele și regulile care vor apărea în Arctica vor modela economia europeană timp de decenii, a spus comisarul. Síkela a anunțat că va prezenta mai târziu în acest an o strategie actualizată a UE pentru Arctica. El a precizat că strategia este construită împreună cu partenerii arctici, nu pentru ei și nu despre ei, și că nu va fi redactată la Bruxelles și apoi transmisă în Groenlanda. „Contribuția Groenlandei, în această etapă formativă, este unul dintre motivele centrale ale vizitei mele”, a spus comisarul. În viziunea Comisiei, parteneriatul cu Groenlanda se află în centrul viitoarei strategii. Síkela a spus că acest lucru nu se datorează a ceea ce Europa vrea de la Groenlanda, ci a ceea ce Europa vrea să construiască împreună cu Groenlanda. El a afirmat că abordarea UE este de a lucra cu partenerii, de a investi acolo unde investiția este necesară și servește priorităților Groenlandei, în domenii precum energia, conectivitatea, educația și dezvoltarea responsabilă a resurselor. Comisarul a spus că UE aduce standarde de mediu ridicate, reguli transparente și angajamentul ca valoarea bogăției naturale a Groenlandei să fie folosită în primul rând pentru îmbunătățirea vieții groenlandezilor. Síkela a invocat și predictibilitatea relației dintre UE și Groenlanda, amintind un istoric de 40 de ani al parteneriatului, deschiderea unui birou permanent al UE la Nuuk în 2024 și propunerea Comisiei de a aproape dubla alocarea financiară pentru Groenlanda în următorul ciclu bugetar, de la 225 de milioane de euro la 530 de milioane de euro. El a prezentat mai multe proiecte concrete finanțate sau susținute în cadrul cooperării. Primul este noul cablu submarin de la Qaqortoq la Aasiaat, o infrastructură de aproximativ o mie de kilometri destinată conectivității digitale și îmbunătățirii vieții cotidiene pe insulă. Al doilea este primul proiect hidroenergetic comercial de la Tasersiaq, care ar urma să ajute Groenlanda să se îndepărteze mai mult de combustibilii fosili importați. Comisarul a menționat și progrese concrete privind proiectele de materii prime critice. În educație, el a amintit suma de 202 milioane de euro pentru perioada 2021-2027, argumentând că abilitățile necesare pentru tranzițiile curată și digitală trebuie construite în sălile de clasă din Groenlanda, nu importate. Síkela a spus că, pe lângă programele existente, UE pregătește un pachet de investiții axat pe domeniile în care investiția publică poate face diferența. Pachetul va fi prezentat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, mai târziu în acest an. Comisarul a afirmat că parteneriatul cu Groenlanda contează strategic pentru Europa. UE are nevoie, potrivit lui, de o Arctică stabilă și bazată pe reguli, de lanțuri de aprovizionare diversificate și sigure pentru materialele de care depind industriile europene și de parteneri care împărtășesc ideea că viitorul regiunii trebuie decis de oamenii care trăiesc acolo. „Viitorul Groenlandei le aparține groenlandezilor”, a spus Síkela. El a afirmat că rolul Europei este să susțină acest lucru prin investiții, standarde, valori și un parteneriat durabil, din care ambele părți beneficiază. Groenlanda are un rol strategic în dezbaterea europeană privind Arctica, atât prin poziția sa geografică, cât și prin resursele sale naturale, conectivitatea regională și importanța sa pentru rutele și regulile care se conturează într-o regiune afectată rapid de schimbările climatice. Uniunea Europeană are interese directe în Arctica, inclusiv prin statele membre arctice, prin efectele climatice ale regiunii asupra Europei și prin nevoia de lanțuri de aprovizionare sigure pentru materii prime critice folosite în industrii moderne. Anunțul privind o strategie actualizată a UE pentru Arctica vine într-un moment în care Bruxellesul încearcă să lege politica externă, securitatea economică, tranziția verde și parteneriatele internaționale într-o abordare mai coerentă față de regiunile strategice.