Urmăreşte LIVE discursul lui Băsescu din Parlament

Reprezentanţii USL nu vor participa la şedinţa în care preşedintele Traian Băsescu se va adresa Parlamentului, a anunţat, luni, preşedintele PSD, Victor Ponta.

Ultima oară când Traian Băsescu s-a adresat Parlamentului a fost pe 9 noiembrie 2010. Atunci, preşedintele propusese un armistiţiu între toate forţele politice până la sfârşitul anului 2010, astfel încât să poată fi adoptate Legea bugetului pe 2011, Legea salarizării unitare şi Legea pensiilor.

Principalele declaraţii:

Am considerat că este un gest obligatoriu pentru a prezenta câteva din elementele de revizuire a Constituţiei. De la preşedintele Senatului am primit o scrisoare prin care mi se solicita să introduc modificările în proiectul de revizuire solicitate de Curtea Constituţională. Acest lucru nu se poate, pentru că în decizia Curţii sunt amendamente pe care le pot accepta, dar sunt şi propuneri care nu fac parte din intenţia mea de modificare a Constituţiei.

În decizia CCR deşi nu sunt imperative sunt recomandări care pot fi luate în consideraţie şi ar îmbunătăţi textul.

Proiectul de revizuire are în vedere următoarele aspecte: trecerea la un Parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la maxim 300 de persoane. Sunt motive temeinice pentru schimbarea structurii parlamentare, deoarece prin actualul sistem cele două camere se comportă ca un sistem monocameral.

Vă propun un sistem de legiferare mult mai eficient. Acest sistem are avantajul că nu s-ar mai întâmpla ceea ce se întâmplă marţea, când se votează zeci de legi şi nimeni nu ştie ce a votat.

Am în vedere responsabilizarea puterii judecătoreşti. În acest sens, am propus ca reglementarea răspunderii procurorilor şi judecătorilor să se reglementeze prin lege organică. Avem prea multe hotărâri la CEDO care amendează statul român. În acelaşi timp, o mai spun o dată: s-a ajuns ca arestările pe 29, 60 de zile să fie o practică, iar apoi după ce omul e pus în libertate, procurorul nu răspunde. România nu poate deveni un stat poliţienesc.

Am considerat că preşedintele României nu mai trebuie să fie parte a CSM, fie şi prin prezidarea şedinţelor. Am propus ca mandatul membrilor acestui for să nu poată fi prelungit sau înnoit.

Am considerat că avem nevoie de clarificarea raporturilor instituţionale între preşedinte-parlament şi guvern. Din nevoia de a clarifica textul constituţional am propus şi clarificarea textului privind interimatul funcţiei de ministru.

Am introdus o restricţie: posibilitatea ca guvernul să-şi asume răspunderea o singură dată pe sesiune.

Un alt aspect este legat de condiţionarea procesului de suspendare a preşedintelui României de avizul Curţii Constituţionale. Se realizează un echilibru în raporturile dintre preşedinte şi Parlament.

O altă propunere priveşte reducerea intervalului de timp de la 60 de zile la 45 în care poate fi dizolvat Parlamentul. Am propus scurtarea perioadei în care Guvernul poate organiza alegeri pentru funcţia de preşedinte al României de la 3 luni la două luni, din momentul în care scaunul devine vacant.

Am optat pentru mărirea duratei pentru care se poate dispune reţinerea unei persoane, de la 24 de ore, la 48 de ore.

În proiectul pe care eu l-am iniţiat, vizam şi capitolul imunitate. Cred că este esenţial pentru credibilitatea Parlamentului. Mulţi cetăţeni români cred că parlamentarii beneficiază de imunitate pentru ilegalităţi. Cred că ar fi o mare greşeală limitarea imunităţii acolo ea unde este în acest moment, cu excepţia arestării, la limitarea imunităţii la declaraţii politice.