>Cum se schimbă managementul unei companii în perioada curentă de criză şi unde apar cele mai mari dificultăţi?
Aş minţi dacă aş spune că managementul nu este mai greu. Evident că e mai greu, şi managementul nu este neapărat legat de ceea ce vrem noi să facem în piaţă. Ceea ce este mai dificil se vede în zona de cerere. Sigur cererea este din ce în ce mai redusă şi mai greu de controlat. Poţi să o influenţezi, să arăţi necesitatea folosirii unor componente, produse sau servicii. Se schimbă modelul de vânzări şi, totuşi, nu poţi influenţa clientul. Dacă acesta spune că pe anul în curs nu mai face investiţii de IT, nu mai ai ce face. Aici este zona care ne creează cel mai mare disconfort, nu în zona managerială, ci în cea de relaţii externe, pentru că nu putem să mai influenţăm, din păcate, clienţii. Dacă o firmă închide o fabrică, pentru că nu merge, nu mai ai ce să faci. Deci, asta este zona care nu merge. Altfel, suntem o companie foarte bine poziţionată.
>Fluctuaţia personalului din IT este mai pronunţată în condiţiile economice prezente?
În prezent, nu cred că există şomaj în IT pe piaţa românească. Nu cred că putem vorbi despre un şomaj, însă cred că este vorba despre o repoziţionare şi despre o recalibrare a competenţelor. Datorită expansiunii industriei IT din ultima perioadă, au pătruns în acest sector şi mulţi angajaţi care nu au performat sau nu performează la nivelul cerut. Industria IT este una cu un grad de profesionalism destul de mare faţă de alte industrii din economie, necesită un anumit nivel. Or, din acest punct de vedere, faptul că în această perioadă de boom au pătruns persoane din necesitatea de a susţine creşterea, care nu sunt, întotdeauna, foarte bine calificate, a făcut ca această perioadă să fie propice reaşezărilor. Eu zic că în piaţă, la nivelul angajaţilor, este o revenire la normal, cu o reaşezare a competenţelor. Oamenii buni îşi găsesc locul. Eu nu am auzit, în industria IT, de oameni de valoare care să fie disponibilizaţi. Sunt disponibilizaţi oameni care nu au performat, care nu au o atitudine pozitivă, dar în niciun caz nu văd că industria e în colaps şi că trebuie disponibilizaţi oameni, sau că nu mai avem ce să dăm de lucru. Nici vorbă despre aşa ceva.
> Cum evoluează salariile din IT în această perioadă?
Industria IT a fost o industrie care a plătit mai mult din perspectiva necesităţii de a avea oameni, decât din cea a unui raport între ceea ce se produce şi salariul plătit. De aceea, unele salarii au fost aberante, după părerea mea, cel puţin în anii 2007-2008, când a fost o creştere de 50% a veniturilor angajaţilor pe piaţa IT. Or, productivitatea muncii nu a crescut cu 50%. După părerea mea, văd o corecţie între 30% şi 50% din veniturile angajaţilor, nu doar din salarii.
Văd corecţia asta necesară, pentru că ar fi în concordanţă cu eficienţa. Eu vorbesc atât despre venituri, cum este salariul, cât şi despre beneficii, cum ar fi maşină, fitness, mese. Aici văd corecţia de 30-50%, justificabilă. Şi dacă nu venea criza se întâmpla, dar într-un ritm mai încet. Este evident că era o zonă mult peste capacitatea de absorbţie a unei companii şi peste structura salarială la nivel de economie. Totuşi, nu vrem să mergem pe un model ca în America Latină, cu unii salariaţi care câştigã 100 de euro pe lună şi alţii 5.000 de euro pe lună. Se pierde balanţa. Acele servicii care au un grad de profesionalism mai mare probabil că vor scădea mai mult, iar cele care sunt mai jos poziţionate, mai puţin.
> Care sunt principalele decizii de criză pe care le-aţi luat de la începutul anului?
În primul rând, tăierea costurilor o face toată lumea, este cel mai uşor lucru. Noi acţionăm mai mult în sensul de a nu fi focalizaţi pe cost, ci pe valoare. Asta şi recomandăm partenerilor sau clienţilor noştri. Este uşor să tai cheltuieli, să fii concentrat pe reducerea costurilor, dar este mult mai dificil să te concentrezi pe valoare, şi eu cred că asta este mult mai important. Decât să tăiem cheltuielile cu toporul, mai bine cheltuim inteligent. Decât să storci furnizorii, mai bine colaborezi cu ei şi apare o situaţie de win-win, pentru că nu poţi să trăieşti cu ideea că tu scapi şi el moare; suntem într-un sistem interconectat. Nu se poate, de exemplu, să faci outsourcing la absolut toate operaţiunile. Faci, într-adevăr, economii, dar mai bine păstrezi partenerii strategici, cu care ai legături de lungă durată. Decât să vinzi cât mai mult către clienţii existenţi, care în cele din urmă reprezintă un număr finit, mai bine te orientezi să câştigi şi câţiva clienţi noi, să le dai valoare şi să îţi extinzi baza de utilizatori. Din nou, decât să elimini personalul cu orice preţ, mai bine te focalizezi pe mărirea eficienţei. La SAP aplicăm această translatare, ca dovadă că facem şi angajări. Nimic spectaculos, dar facem. Nu avem o ţintă de angajare, nu suntem într-o etapă de investiţii, dar faptul că angajăm constant e un lucru important, arată trendul pieţei. Tăierea costurilor nu este o idee generală. De asemenea, nu am făcut nici disponibilizări, pentru că ne orientăm pe valoarea pe care o aduc angajaţii.
> Cum se aplică eficientizarea costurilor la nivelul SAP?
Am umblat mai întâi la costul pe tot ce înseamnă călătorii. Tot ce implică o călătorie a fost strict legatã numai de relaţia cu clienţii şi de proiectele respective, nu am mai făcut călătorii numai pentru a ne afla în treabă. Zona noastră de business implică o zonă extrem de mare de travel. A două măsură a fost pe zona de marketing. Ce am făcut concret este că am început să folosim tot mai mult marketing online. Asta include diverse canale de marketing, în care, practic, nu putem spune că am tăiat costurile, dar a rezultat o reducere a cheltuielilor, care ne-a adus chiar mai mult ca activitate, pentru că tot menţionam eficienţa şi modul de utilizare a banilor.
Înainte nu eram atât de strict cu decizia de a merge undeva, într-o deplasare. Acum facem un circuit, cu vizite la doi-trei clienţi în 24 de ore. Practic, nu afectezi businessul, ci eşti mai atent la cheltuieli. Şi la marketing am stabilit care sunt obiectivele de business şi am ales canalele alternative. Evident, nu mai sunt atâtea sute de mii de euro, poate cheltuim cu 10% mai puţin, dar reducerea a venit din modul în care operăm.
> Care este situaţia afacerilor cu statul, pe proiectele publice?
Aţi văzut care este situaţia la stat. În primul semestru, în zona de IT nu s-au declanşat proiecte noi, nu are rost să mai vorbim despre semnat contracte. Marea majoritate a celor care au raportat în perioada asta cifre din businessul cu statul sunt contracte mai vechi. Contracte noi nu au fost.
Acum businessul a început să se mai dezmorţească. Normal, când apar unu-două contracte, toţi sar pe ele, ca vulturii. Concurenţa este foarte bună, dacă ar fi o concurenţă normală. În momentul în care ai concurenţă, poţi să iei nişte servicii şi produse la preţuri rezonabile. La noi, din păcate, când este o lipsă acută de proiecte, inclusiv în această zonă de alocări de contracte de licitaţie, sunt foarte multe distorsiuni. În semestrul al doilea, probabil că proiectele din sectorul public se vor mai dezmorţi. În zona privată, probabil că toate companiile sănătoase vor rezista, pentru că aici discutăm despre companii care au crescut organic, sedimentat, cu portofoliul bun de servicii, nu despre cele care au dat tunuri, pentru că acestea după cum au crescut or să şi scadă.
> Care sunt premisele unei reveniri economice?
Pe baza companiilor sănătoase va fi următorul nivel de creştere economică. Asta va fi şi ţinta noastră. Aterizăm un pic mai dur, dar este foarte bine că aterizăm. Nouă ne trebuie reguli în economie, să existe principii economice. Sunt lucruri care în perioada următoare cred că se vor regla. Sigur, cu dureri, pentru că măsurile pe care le luăm acum puteau fi luate mai înainte, dar înainte era bine şi nimeni nu se gândea la asta. Nu văd nicio problemă cu companiile care dispar. În Statele Unite sunt sute de mii de companii care mor în fiecare an. Intrăm într-o nouă lume şi este firesc să fie aşa.
> Cum evoluează piaţa locală de IT, faţă de ţările din regiune?
Nu se mişcă mai bine. Din păcate, noi am sesizat criza economică, dar am luat-o în serios prea târziu. Tot am sperat că nu o să ne atingă atât de tare sau că o să ne ocolească, şi evident că măsurile luate sunt un pic defazate din acest punct de vedere. Una era să luăm măsurile anul trecut şi alta este ce facem în prezent. Şi atunci, ecartul faţă de ţările din regiune, de câteva luni doar ca nivel de măsuri, se va simţi şi se simte peste tot, şi atunci este evident că piaţa şi reacţia pieţei este un pic întârziată şi va continua să fie aşa. Acum noi am luat măsuri care încep să îşi facă efectul. Dar când ai o idee, până o pui în practică, dai o lege, o implementezi, şi piaţa reacţionează, se pierde timp şi te duci în jos. Faţă de ţările din jur, faptul că am desconsiderat criza ne-a dat un delay. Trebuie să se reaşeze disciplina financiară, cea contractuală.
> Ce strategie de investiţii are SAP anul acesta?
La noi, investiţiile înseamnă cercetare şi dezvoltare, oameni, training, care sunt relativ constante şi care nu s-au tăiat. Noi nu am umblat la investiţii. Facem investiţii în continuare, dar diferite de exemplul clasic. Nu oprim investiţiile, pentru că într-o perioadă de criză ele sunt cele care te duc mai departe. Investiţiile pe o perioadă de criză sunt mai eficiente decât într-una normală.
CV Valentin Tomsa
- 46 de ani, căsătorit, are un copil
- Absolvent Politehnica Bucureşti, Facultatea TCM, promoţia 1987
- Carieră: Energoreparaţii - inginer
- ABB - şef-proiectare, director de proiecte
- Integrator - director vânzări
- IBM România - director vânzări servicii
- SAP România - director general
Profil SAP
