Acesta precizează că, în România, reglementările stabilesc că prețul unui medicament generic nu poate depăși 65% din prețul medicamentului inovator al cărui generic este, iar acest preț scăzut asigură accesul tuturor românilor la tratamente de calitate.

„În Europa, medicamentele generice asigură accesul la tratament pentru 500 milioane de pacienți și aduce economii de peste 35 miliarde euro pe an pentru pacienți și bugetele publice de sănătate”, mai scrie deputatul în adresa sa.

Medicamentele generice conțin aceeași substanță activă ca și medicamentele inovative, au aceeași eficiență, calitate și siguranță, fiind supuse unui control strict înainte de aprobarea vânzării. Prețurile medicamentelor generice sunt mai mici cu sume cuprinse între 20% și 90% comparativ cu medicamentele inovative.

„În 2011, în urma introducerii taxei de clawback în actuala formulă de calcul, 1.332 de medicamente au dispărut de pe piață, mai mult de jumătate dintre acestea având un preț mai mic de 50 de lei, iar 45% dintre ele erau fabricate în România”, se spune în interpelare.

Potrivit documentului parlamentar, primii afectați de dispariția medicamentelor generice, mai accesibile ca preț, sunt cele mai vulnerabile categorii sociale. În plus, este afectată și economia românească prin diminuarea producției locale.

Companiile care fac parte din Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) produc peste 1.500 medicamente generice din toate clasele terapeutice și au capacități de producție în București, Baia Mare, Cluj-Napoca, Târgu Mureș și Timișoara. Potrivit deputatului citat, sute de angajați ai acestor companii vor fi concediați în fiecare an „în condițiile menținerii unui cadru fiscal și legislati care descurajează producția de medicamente”.

Printre medicamentele care, în aceste condiții, riscă să dispară de pe piață se numără medicamente care sunt prescrise în mod curent pentru afecțiuni cardiovasculare, gastrice, ale sistemului nervos central și cancere: Egilok, Enalapril, Digoxin, Metoclopramid, Furosemid, Diazepam, Metoprolol Capitopril, Diltiazem, Ibuprofen etc.

APMGR semnalează că Guvernul a respins orice propunere pe care a formulat-o, ignorând efectele economice și sociale grave generate odată cu aplicarea taxei de clawback.

„Astfel, pacienților români li se limitează accesul la medicamente ieftine, obligându-i ca din pensia sau salariul și așa mici, să „finanțeze” multinaționalele farmaceutice, îmbogățindu-i și mai mult pe bogați”, conchide deputatul.