„Vreau să fac o observație. Există de foarte multe ori tentația și tendința în România de a considera o afirmație făcută de către Comisia Europeană ca adevărul absolut. Să știți că la Comisia Europeană lucrează funcționari, unii de foarte bună calitate fără îndoială, și care au și ei dreptul să greșească și să se înșele. Problema este dacă cei care lucrează la Uniunea Europeană fac aceste analize în mod corect, obiectiv, cu bună credință sau nu”, a declarat Tăriceanu.

Șeful Senatului susține că în trecut a văzut de foarte multe ori rapoarte, referindu-se la rapoartele MCV, „care dovedeau o slabă informare”

„Și i-am spus-o și președintelui Juncker și Timmermans. Le-am spus tuturor: nu sunt corect făcute rapoartele, nu sunt obiective, nu sunt bazate pe informații, sunt propagate diverse informații din spațiul public care nu au niciun fel de suport drept adevărul. Acest lucru cred că România poate să-l spună foarte tranșant și să discutăm. Am și discutat în acest sens cu reprezentanții Comisiei, mă refer atât la președintele Comisiei, cât și la primul vicepreședinte și le-am spus aceste lucruri foarte direct și cred că relația trebuie pusă nu într-un raport de subordonare”, a explicat liderul ALDE.

Tăriceanu a precizat că România este una din țările membre ale Uniunii Europene care contribuie la construcția europeană, Comisia Europeană fiind un instrument care ne ajută să ne armonizăm punctele de vedere, „dar nu este cel de la care trebuie să luăm obligatoriu lumină în orice privință”.

„Trebuie să ne spunem punctul de vedere argumentat, obiectiv și trebuie să se țină cont de el”, a conchis Tăriceanu.

Încălcarea criteriilor care definesc statul de drept va avea consecinţe financiare. A spus-o preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, în Parlamentul European, miercuri, când a prezentat propunerea de buget pentru 2021-2027. Şeful Executivului comunitar vrea un mecanism prin care să poată fi restrciţionat accesul la fonduri europene pentru ţările membre care nu respectă statul de drept.

Primele vizate ar putea Ungaria şi Polonia. Prevederile privind restricţionarea fondurilor, prezente în Cadrul Financiar Multinanual, pot fi însă respinse de ţările vizate, pentru că este nevoie de unanimitate.