În doar câteva luni, Ungaria a reuşit să-şi pună toată lumea financiară în cap. Dobânzile la obligaţiunile suverane în monedă locală cu scadenţa la 10 ani au ajuns la aproape 11%, după ce în vara anului trecut au stat într-o bandă de 7-8%.

Costul cu asigurarea împotriva riscului de incapacitate de plată (credit default swaps) a sărit la 750 de puncte de bază joi, de la sub 300 pbs în cea mai mare parte a anului trecut. Ungaria a ajuns să fie a opta cea mai periculoasă ţară din lume după riscul de faliment (41%, calculat cu ajutorul CDS), în faţa unor ţări ca Italia şi Egipt, conform datelor CMA.

Forintul a ajuns joi la cel mai scăzut nivel din istorie faţă de euro, la 321 HUF/EUR.

Ungaria nu a reuşit să împrumute decât 35 miliarde de forinţi (110 milioane de euro) pe un an la licitaţia ţinută joi, şi asta la un randament de 9,96%, cu peste două puncte procentuale mai mare decât cel de la ultima licitaţie de acest tip din luna decembrie.

Potrivit Bloomberg, băncile au raportat pierderi de 174 miliarde de forinţi (542 milioane de euro) până în decembrie, generate de decizia guvernului de a îngheţa cursul de schimb euro/forint şi franc/forint la un nivel cu mult sub cel al pieţei, astfel încât celor care au făcut credite ipotecare să le fie mai uşor să-şi plătească ratele lunare.

Situaţia Ungariei a început să se deterioreze puternic după ce guvernul a intrat în conflict cu puternicii lumii financiare. A rupt acordul încheiat cu FMI şi UE în 2008 – prima ţară din regiune care a apelat la un acord de finanţare -, a naţionalizat fondurile de pensii private – corespondentul Pilonului II din România – pentru a acoperi deficitul bugetar mare, a introdus noi taxe în sistemul financiar şi a obligat băncile să suporte, iniţial, costurile convertirii creditelor populaţiei din valută în forinţi (a acceptat apoi să preia o treime din pierderi) şi, picătura care umplut paharul, a schimbat statutul unor instituţii precum Curtea Constituţională şi Banca Centrală, aducându-le sub control guvernamental, lucru unic în Uniunea Europeană.

După ce a început să se confrunte cu ostilitatea pieţelor, Budapesta a chemat din nou reprezentanţi creditorilor instituţionali pentru un nou acord. Cum FMI şi UE au cerut anularea unora dintre deciziile luate anterior, în special a celor legate de independenţa Băncii naţionale şi a Curţii Constituţionale, discuţiile au fost întrerupte fără nicio concluzie în luna decembrie.

Moody’s a băgat Ungaria la junk, cu perspectivă negativă în noiembrie, pe fondul temerilor că guvernul Orban nu va reuşi să atingă ţintele de deficit, şi pentru că ţara are o datorie publică ridicată. Celeltalte agenţii au venit şi ele cu ameninţări.

Pentru anul 2012, cel mai probabil guvernul nu va reuşi să reducă deficitul la 2,5% din PIB, aşa cum îşi propune. Banca Centrală a Ungariei estimează că deficitul va atinge 3,7% din PIB în 2012, asta dacă economia va creşte cu 0,5%, aşa cum prognozează. Analiştii Raiffeisen Bank din Budapesta au o previziune mai sumbră pentru Ungaria şi cred că economia se va contracta cel mai probabil cu 2% anul viitor. Banca Centrală se aşteaptă ca datoria publică să fie de 79,5% din PIB la sfârşitul lui 2011 şi de 78,5% în anul 2012, ca urmare a vânzării activelor naţionalizate de către stat de la fondurile de pensii private. Există multe presiune pe partea de datorie în monedă străină, jumătate din datoria guvernamentală, pentru că aceasta este vulnerabilă la fluctuaţiile cursului de schimb, şi ar fi mai greu de rostogolit în cazul în care Ungaria pierde accesul la pieţele internaţionale.

Bloomberg scrie că guvernul maghiar este pregătit pentru compromis în schimbul unui acord. Doar că sigura concesie pe care o poate face este să anuleze legile adoptate şi să primească o lecţie dureroasă. Alternativa ar fi ca Ungaria să intre în incapacitate de plată, cel puţin pe partea de datorie externă.

Pieţele speră la un bailout al Ungariei. Vestea că guvernul vrea un acord cu FMI/UE a făcut  ca forintul să se aprecieze cu 1% faţă de euro, ca dobânzile la obligaţiunile la 10 ani să cadă cu 40 bps şi cotaţiile CDS cu 40 bps.