Peste 2 miliarde de oameni sunt supraponderali sau obezi, mai ales în lumea occidentală. În același timp, 811 milioane de oameni nu primesc suficiente calorii sau nutriție, mai ales în țările cu venituri mici și medii, scrie Scientific American. Dietele nesănătoase au contribuit la mai multe decese la nivel global în 2017 decât orice alt factor, inclusiv fumatul.
Pe măsură ce populația lumii continuă să crească și tot mai mulți oameni încep să mănânce așa cum o fac occidentalii, producția de carne, lactate și ouă ar trebui să crească cu aproximativ 44% până în 2050, potrivit Organizației ONU pentru Alimentație și Agricultură (FAO).
Însă, aceste cifre indică două probleme majore în viitorul apropiat: afectarea mediului și creșterea semnificativă a problemelor de sănătate.
Sistemul alimentar industrializat actual emite deja aproximativ un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră ale lumii. De asemenea, reprezintă 70% din utilizarea apei dulci și 40% din acoperirea terenului și se bazează pe îngrășăminte care perturbă ciclul azotului și fosforului și sunt responsabile pentru o mare parte din poluarea râurilor și a țărmurilor.
În 2019, un consorțiu de 37 de nutriționiști, ecologisti și alți experți din 16 țări – Comisia EAT-Lancet pentru Alimentație, Planetă, Sănătate – a lansat un raport care a cerut o schimbare amplă a dietei care să țină cont atât de nutriție, cât și de mediu. O persoană care urmează dieta de referință EAT–Lancet ar fi „flexitarian”, consumând plante în majoritatea zilelor și ocazional o cantitate mică de carne sau pește.
Producerea alimentelor generează atât de multă poluare cu gaze cu efect de seră încât, în ritmul actual, chiar dacă națiunile reduc toate emisiile nealimentare la zero, ele tot nu ar fi capabile să limiteze creșterea temperaturii la 1,5 °C – ținta climatică din Acordul de la Paris. O mare parte a emisiilor din sistemul alimentar – între 30 și 50%, conform unor estimări – provine din lanțul de aprovizionare cu animale, deoarece animalele sunt ineficiente în transformarea furajelor în alimente.
Dar dacă toată lumea, în medie, ar urma o dietă mai bazată pe plante și ar fi oprite emisiile din toate celelalte sectoare, lumea ar avea șanse de 50% să atingă ținta de 1,5 °C privind schimbările climatice. Și dacă dietele s-ar îmbunătăți împreună cu schimbări mai ample în sistemul alimentar, cum ar fi reducerea deșeurilor, șansa de a atinge obiectivul ar crește la 67%. Astfel de concluzii nu sunt populare în industria cărnii.
Pentru a crea un echilibru, nutriționiștii au ajuns să propună un plan alimentar divers și în principal bazat pe plante. Mai exact: cantitatea de carne roșie maximă pe care o permite dieta de 2.500 de calorii pe zi, într-o săptămână, pentru un bărbat de 30 de ani, cu greutate medie, este de 100 de grame, sau o porție de carne roșie.
Această dietă ar salva viețile a aproximativ 11 milioane de oameni în fiecare an, a estimat comisia. „Este posibil să hrănim sănătos 10 miliarde de oameni, fără a distruge în continuare ecosistemele”, spune Tim Lang, cercetător în domeniul politicilor alimentare la City University din Londra și coautor al raportului EAT-Lancet. „Fie că le place sau nu celor duri din industria vitelor și a produselor lactate, schimbarea este acum inevitabilă.”
