Rezultatul referendumului a fost imediat respins de partidele de opoziţie care au boicotat evenimentul. Până acum s-au numărat 95 la sută din voturile exprimate.

Opţiunea de a se înscrie formal în SUA, ca stat cu drepturi depline, a fost susţinută de 97,1% dintre cei care au votat. Independenţa deplină / „asocierea liberă” cu SUA a fost susţinută doar de 1,5%, iar menţinerea statutului de ţară colonială, de doar 1,3% dintre votanţi.

Partidul Nuevo Progresista (PNP), care controlează guvernarea din Puerto Rico, legislatura, şi care a organizat referendumul, a susţinut că rezultatul a marcat o victorie răsunătoare a statalităţii.

Membri ai partidului au declarat că vor da mişcării un impuls enorm, încercând să convingă Washingtonul că după 119 de ani de colonizare este timpul ca Puerto Rico să fie egal celorlalte 50 de state membre ale SUA.

Grupările politice de opoziţie au catalogat însă rezultatul referendumului drept unul irelevant. Partidul Popular Democrat susţine menţinerea statului de ţară colonială, în care cei 3,4 locuitori ai insulei Puerto Rico deţin cetăţenie americană, însă nu pot vota în cadrul alegerilor federale.

Până în 2012, portoricanii au optat de fiecare dată când li s-a dat ocazia să-şi păstreze statutul lor particular. Mai exact, au fost trei referendumuri pe această temă, în 1967, 1993 şi 1998. Însă acum 5 ani, au spus ales pentru prima dată să devină al 51-lea stat american. Referendumul a fost însă unul consultativ, iar utimul cuvânt l-a avut Congresul SUA, care a spus pas.

Americanii nu se grăbesc să facă această mişcare. În primul rând, Puerto Rico are mari probleme economice. 70 de miliarde de dolari datorie şi în plin proces de faliment, primul declarat de o entitate locală americană. Totuşi, în urma unor modificări în statutul ţării, în 2016, guvernatorul de Puerto Rico a anunţat incapacitatea de plată a insulei, ceea ce ar permite să-şi restructureze uriaşa datorie.