Potrivit datelor oficiale publicate miercuri, Suedia a încheiat anul 2016 cu un surplus bugetar de 85 de miliarde de coroane (9,5 miliarde de dolari), şi aproximativ jumătate din acest surplus se datorează persoanelor fizice şi companiilor care, în mod intenţionat, au plătit taxe mai mari decât trebuia.

Motivul îl constituie dobânzile negative introduse de Banca Centrală a Suediei. În condiţiile în care dobânda de politică monetară în Suedia este de minus 0,5%, păstrarea banilor în conturi bancare sau alte vehicule de investiţii nu oferă niciun randament. În schimb, cei care plătesc taxe mai mari decât este nevoie la returnarea diferenţei beneficiază de o dobândă de 0,56% pe an, astfel că pentru firme şi persoane fizice este mai avantajos să dea banii statului decât să îi ţină în bancă.

Guvernul suedez vrea să descurajeze supraplăţile dar oficiul naţional de gestionare a datoriei recunoaşte să aceste eforturi nu vor fi suficiente. „Nu putem face nimic mai mult, este pur şi simplu o consecinţă a dobânzilor actuale”, a declarat directorul de prognoză de la Oficiul naţional de gestionare a datoriei din Suedia, Marten Bjellerup.

Guvernul suedez a eliminat plata dobânzilor la depozitele din taxe însă oficiul naţional de gestionare a datoriei se aşteaptă ca şi o dobândă zero să fie mai atractivă pentru companii decât una negativă. Din păcate există şanse reduse ca problema să se corecteze în viitorul apropiat. La ultima sa reuniune de politică monetară de săptămâna trecută, Banca Centrală a Suediei a informat că este mai probabil să reducă şi mai mult dobânda de bază decât să o majoreze pe termen scurt.

Problema taxelor din Suedia este un nou exemplu al impactului dobânzilor negative. Introduse iniţial ca o încercarea de a stimula creşterea, dobânzile negative sunt criticate de unii analişti care consideră că recursul la această măsură este o dovadă de eşec.