Betonul dezvoltat la Universitatea British Columbia conţine fibre polimerice, care îl fac mai puternic, dar destul de maleabil. Când este supus presiunii, nu se macină aşa cum face betonul tradiţional, ci are tendinţa să se curbeze, ca să absoarbă şocurile.

Inginerii canadieni au înlocuit şi aproape 70 la sută din cimentul pe care-l conţine materialul cu cenuşă zburătoare, o pudră fină care se obţine prin extragerea particulelor din gazele de combustie eliminate de cuptoarele cu cărbune.

Ca să-i testeze durabilitatea, ei au aplicat un strat de zece milimetri grosime din acest amestec peste pereţi construiţi din beton tradiţional.