Cu doar câteva zile înainte de întâlnirea lui Klaus Iohannis cu Donald Trump, la Casa Albă, Departamentul de comerț al Statelor Unite a plasat pe o listă neagră compania China General Nuclear Power (CGN), cea care intenționează să construiască reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, alături de Nuclearelectrica. Americanii susțin că gigantul chinez trei dintre filialele sale ” ar întreprinde sau favoriza demersuri de a obține tehnologii și materiale nucleare avansate ale SUA pentru a fi deturnate în scopuri militare în China”. Asta înseamnă că firmelor americane li se interzice să întrețină relații comerciale cu firma din China. Drept răspuns, publicația China Daily a publicat un editorial în care afirma că acuzația guvernului american de a devia tehnologiile CGN pentru utilizarea militară este „doar o scuză”. „Scopul real este să încerce să zădărnicească inițiativa „Made in China 2025 ” care urmărește să permită producției chineze să urce în lanțul valoric și să confirme astfel creșterea sa”, se arată în China Daily. Inițiativa Made in China 2025 își propune să transforme gigantul asiatic într-o superputere în tehnologie înaltă. Marea ambiție evidențiază strategia Chinei pentru lupta pentru 5G și accentul său pe dezvoltarea tehnologiei nucleare ca prioritate.
Compania chineză de stat China General Nuclear Power Corporation a fost acuzată în trecut de Guvernul Statelor Unite de spionaj nuclear, conform departamentului de justiție a SUA, citat de The Guardian. Într-un rechizitoriu scris pe 17 pagini, guvernul de la Washington se spune că inginerul Allen Ho, angajat al societății chineze, a conspirat în mod ilegal pentru a dezvolta material nucleare în China, fără aprobarea SUA și “cu intenția de a asigura un avantaj pentru Republica Populară Chineză”. Procurorul general adjunct de atunci al Statelor Unite, John P. Carlin, a declarat că Allen Ho, “la indicațiile unei companii chineze de energie nucleară deținută de stat ar fi abordat și recrutat experți nucleari rezidenți în SUA pentru a furniza asistență integrală pentru dezvoltarea și producerea de material nuclear special în China”. „Ho a făcut acest lucru fără să se înregistreze la Departamentul de Justiție ca agent al unei națiuni străine și nu a avut autorizație de la Departamentul de Energie al SUA”, a spus Carlin. „Punerea sub acuzare a celor care încearcă să eludeze legile SUA prin obținerea de tehnologie nucleară importantă, pentru țări străine, este o prioritate a Diviziei de Securitate Natională”, a mai spus procurorul general al SUA.
Președinții Iohannis și Trump au semnat o declarație comună în care face referire și la energia nucleară civilă, chestiune foarte interesantă în condițiile în care cu câteva zile înainte America i-a pus pe chinezii de la Cernavodă pe lista neagră. „Resursele de gaze naturale din România au potențialul de a crește prosperitatea națiunilor noastre și de a spori securitatea energetică a Europei. Statele Unite și România vor lua în considerare cum ar fi mai bine să se îmbunătățească climatul de investiții energetice în România, într-un mod care să prezinte beneficii pentru ambele țări. Cerem în continuare industriei noastre să colaboreze strâns pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”, se spune în declarația comună. Asta dă de înțeles că se încearcă și eliminarea chinezilor din afacerea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.
Compania de stat Nuclearelectrica, operatorul reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă, și China General Nuclear Power Corporation și CGN Central and Eastern Europe Investment au semnat Acordul Investitorilor în formă preliminară cu privire la continuarea Proiectului Unitățile 3 și 4 CNE Cernavodă. Acest acord a fost aprobat de către actionarii SNN în Adunarea Generală a Acționarilor din data 10 aprilie 2019. CGN și-a finalizat de asemenea procesul de aprobare internă a acordului. Semnarea de către părțile implicate în continuarea Proiectului Unităților 3 și 4 CNE Cernavodă a Acordului Investitorilor în formă preliminară, în conformitate cu Strategia Revizuită, reprezintă o etapă esențială din procesul de selecție lansat în anul 2014, din punct de vedere tehnic și operațional.
Imediat după semnarea acestui document, Antonio Tajani, în acea perioadă președinte al Parlamentului European, a tras, indirect, un semnal de alarmă. Conform acestuia, Europa trebuie să fie atentă la suveranitatea sa energetică şi la cei care vin aici nu pentru a face investiţii, ci pentru a prelua controlul asupra unor infrastructuri vitale din Uniunea Europeană, declara Tajani la Eurelectric Power Summit. „Trebuie să fim atenţi la suveranitatea noastră energetică la nivel european. Atenţie la cine vine nu pentru a face investiţii ci pentru a prelua controlul asupra infrastructurii vitale din Uniunea Europeană. Este, cu siguranţă, dificil pentru unele ţări să-şi menţină independenţa infrastructurii. Mai ales în domeniul energetic este important să nu riscăm să cedăm controlul unora care au alte interese decât noi. (…) Aceasta afectează independenţa, autonomia, suveranitatea întregii Uniuni Europene”, declara oficialul european.
Acordul cu chinezii prevede înființarea societății de proiect (JVCO) având drept scop limitat să fie singură platforma tehnică și operațională pentru dezvoltarea ulterioară a Proiectului. Dată limita pentru înființarea JVCO este de 60 de zile lucrătoare de la dată semnării Acordului Investitorilor în formă preliminară. JVCO este o societate pe acțiuni, înființată în temeiul Legii 31/1990 privind societățile și va avea o durata inițială de 2 ani. Participația CGN în compania de proiect va fi de 51%, iar cea a SN Nuclearelectrica de 49%.
Construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă presupune o investiție de 6-7 miliarde de euro.
