Mirel Bănică, antropolog al religiilor, cercetător în cadrul Institutului de Istorie a Religiilor, al Academie Române merge anual la Iași, la pelerinajul Sfintei Parascheva pentru a analiza situația din punct de vedere social și antropologic. A vorbit în Ziarul de Iași despre primele zile ale procesiunii din acest an.
”Fenomenul pelerinajelor ȋn România contemporană, pelerinajele sunt semne ale vremurilor, barometre fidele ale schimbărilor din societate, dincolo de aspectele cele mai vizibile, cum ar fi rândul de aşteptare sau atingerea moaştelor. Personal, din această cauză vin (aproape) an de an la Iaşi, pentru a ȋnţelege societatea, nu doar faptul religios contemporan. Anul acesta se simt tensiunea, reverberaţia războiului de la graniţă României şi a Europei, dificultăţile financiare ale perioadei şi… demografia. Parcă suntem din ce ȋn ce mai puţini şi mai bătrâni. Rândul de aşteptare nu minte”, spune el.
Antropologul face o comparație și spune că pentru viața spirituală evenimentul de la Iași este un fel de ”Untold religios”.
”Trăsăturile proprii pelerinajului de la Iaşi sunt numeroase, dar mă voi opri doar la una singură: participarea ȋntregului oraş la organizarea şi desfăşurarea acestuia, reverberaţia lui ȋn spaţiul public. Nu este localizat, ci face parte din viaţa ȋnsăşi a oraşului pentru câteva zile, devine un „Untold” religios, dacă-mi permiteţi această comparaţie poate prea plastică; din fericire pentru unii, din păcate pentru alţii. Mă amuz de fiecare dată atunci când vin ȋn Iaşi ȋn octombrie şi văd cum mass-media locală se plânge de trafic, aglomeraţie etc. Dar acesta este cotidianul pe care marile oraşe cum ar fi Bucureştiul ȋl cunosc ȋn fiecare zi”, mai spune Mirel Bănică.
