Falimentul Argentinei din 2001, cu datorii de aproximativ 100 de miliarde de dolari, a fost cel mai mare din istoria lumii. În 2005, autorităţile de la Buenos Aires au căzut de acord cu debitorii să restructureze datoria şi au promis că va fi singura dată când vor cere reeşalonarea ratelor. Criza economică a lăsat economia ţării fără suflu, iar ţara a cerut negociat deja de două ori cu investitorii reeşalonarea unor plăţi. Vestea bună este că mai bine de 90% din dotoria rămasă a fost restructurată cu acordul creditorilor, mai bine decât aşteptau reprezentanţii Guvernului.

Economiştii citaţi de Financial Times atrag, însă, atenţia că mai rămân mai bine de 20 de miliarde de dolari datoraţi unor investitori care nu au fost de acord să-i acorde Argentinei un răgaz de la plata datoriei. De altfel, unele fonduri de investiţii au dat în judecată autorităţile de la Buenos Aires pentru a-şi recupera banii, iar procesele se află în curs de desfăşurare. Se mai adaugă la factura Argentinei încă vreo şapte miliarde de dolari datoraţi Clubului de la Paris, asociaţie informală formată din reprezentanţii miniştrilor de Finanţe din 19 ţări foarte, care oferă credite ţărilor cu probleme financiare.

Chiar dacă a reuşit să îşi amâne, pentru moment, rambursarea unor sume de ordinul zecilor de miliarde de dolari, Guvernul tot va trebui să scoată din buzunar aceşti bani la un anumit moment dat. Nu-i de mirare, din acest motiv, de ce Argentina ocupă locul trei în topul celor mai riscante economii din lume.