Raportul anual de activitate al Direcției Naționale Anticorupție arată că în anul 2020 s-au îmbunătățit cei mai mulți indicatori statistici, printre care operativitatea soluționării cauzelor, numărul de trimiteri în judecată și de hotărâri de condamnare, iar numărul de achitări s-a redus. Au fost desfășurate anchete în cauze importante privind fapte de corupție și asimilate corupției comise în sectorul sănătății, al educației, fraudei și corupție în procedurile de achiziții publice, în administrația publică centrală și locală, precum și fapte săvârșite în legătură cu pandemia COVID-19.
Liderii UE discută despre introducerea pașapoartelor de vaccinare, pentru a revigora turismul
Rezultatele bune au fost obținute în ciuda faptului că, în anul 2020, activitatea instituției a fost afectată atât de limitările impuse în perioada stării de urgență, cât și de îmbolnăvirea sau carantinarea unor procurori, ofițeri de poliție sau a altor angajați din personalul operativ.
Florin Cîțu, deranjat de liderii de sindicate: Cum se întâmplă că sunt aceiași de 30 ani?
Constatări:
– Mai multe dosare trimise în judecată (306 dosare, adică o creștere cu 30% față de anul precedent) și mai mulți inculpați trimiși în judecată
Din totalul de 505 inculpați trimiși în judecată, 160 persoane au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante.
Cu titlu exemplificativ, au fost trimiși în judecată: 10 demnitari, după cum urmează: trei deputați (dintre care unul în două dosare), un senator, un secretar de stat, un consilier personal ministru, un consilier cancelaria președintelui Camerei Deputaților, un consilier Parlamentul României, un consilier minister, un prefect; autorități locale: 12 primari (trei primari municipiu, nouă primari de oraș/primari comună), patru viceprimari (un viceprimar de municipiu în două dosare, 3 viceprimari comună).
Pe lângă aceștia, au fost trimiși în judecată inculpați din cadrul unor instituții de aplicare a legii ori care dețin funcții importante în instituții publice, directori de companii/societăți naționale, precum și persoane cu funcții de conducere sau control în domeniul sănătății (3 manageri de spital, 1 director executiv CAS Teleorman, 1 director economic institut clinic, 1 medic șef secție și președinte senat universitate).
– Mai multe sesizări înregistrate de la cetățeni, alte autorități ori sesizări din oficiu, respectiv 1988 față de 1722 în anul anterior.
– Mai multe hotărâri definitive în care instanțele de judecată au dispus soluții de condamnare în dosarele de mare corupție (258 de cauze, adică o creștere cu 27%). Între persoanele condamnate definitiv sunt: 3 deputați Parlamentul României (dintre care 1 președinte al Camerei Deputaților), 1 secretar de stat Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, 2 prefecți; 3 președinți de Consiliu Județean, 1 consilier birou deputat, 1 consilier Consiliul General al Municipiului București, 1 șef serviciu Instituția Prefectului, 1 președinte organizație de tineret partid, 6 funcționari cu funcții de conducere în administrația centrală (1 director Direcția Tehnologia Informației Ministerul Justiției, 1 director Direcția Programe și Activități pentru Studenți, 1 director regional Direcția Generală de Monitorizare, Control și Antifraudă, 1 director economic Institutul Clinic Fundeni, 1 șef birou achiziții Institutul Clinic Fundeni, 1 membru CA Institutul pentru Protecția Plantelor), 10 funcționari cu funcții de conducere în administrația locală (1 președinte Casa Județeană de Asigurări de Sănătate, 1 director executiv primărie municipiu, 1 director executiv Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă, 1 director executiv Direcția pentru Agricultură, 3 directori Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor rurale, 1 director O.C.P.I., 1 director direcție silvică, 1 șef serviciu investiții Administrația Bazinală de Apă), 6 angajați M.A.P.N. (2 colonel, 1 locotenent colonel, 2 căpitani, 1 plutonier major), 2 judecători, 2 procurori, 5 avocați, 1 notar public, 1 executor judecătoresc, 5 cadre didactice (dintre care 3 cadre didactice universitare), 21 primari, 2 viceprimari, 5 secretari primărie, 4 manageri de spital, 3 medici, 1 asistent principal Comisia de Expertiză Medicală, 18 angajați M.A.I. (dintre care 6 comisari șefi poliție, 4 ofițeri poliție, 1 subofițer poliție, 6 agenți de poliție, 1 subinspector) 1 contabil primărie, 2 șefi recepție primărie, 2 consilieri juridici, 1 consilier personal primar municipiu, 1 consilier superior primărie, 1 consilier cadastru Centru Național de Cartografie, 1 director SN Nuclear Electrica SA, 1 director societate presă, 2 experți verificatori Oficiu Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, 1 funcționar Oficiul Județean de Finanțarea Investițiilor, 1 inspector Inspectoratul Teritorial Regim Silvic și Vânătoare, 1 șef ocol silvic, 1 tehnician silvic ROMSILVA, 1 consilier principal A.P.I.A., 1 funcționar A.P.I.A., 1 funcționar Agenția de Protecție a mediului, 1 contabil șef O.C.P.I., 1 director economic CET, 1 comisar garda financiară, 1 funcționar Administrația Bazinală de Apă, 3 membri Comisia județeană de fond funciar, 1 funcționar Direcția pentru Agricultură,1 referent Direcția de Evidență a Persoanelor, 4 lucrători/controlori vamali, 1 inspector fiscal, 1 consultant fiscal, 108 administratori/asociați societate comercială și 45 persoane juridice. Prin hotărâri penale nedefinitive, în anul 2020, au fost condamnați 316 inculpați în 111 cauze, din care 119 inculpați au fost condamnați la pedepse privative de libertate, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei a 38 inculpați și suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pentru 106 inculpați, pedeapsa amenzii penale a fost aplicată față de 50 inculpați, iar pentru 5 condamnați sau dispus amânarea aplicării pedepsei pe durata termenului de supraveghere. Dintre persoanele condamnate nedefinitiv, prin prisma importanței funcției, sunt: 4 deputați Parlamentul României (dintre care 1 președinte a Camerei Deputaților și 1 trezorier partid); 1 secretar de stat – membru al Comisiei ANRP, 4 președinți de Consiliu județean, 3 vicepreședinți autoritate și membru al
Comisiei ANRP, 1 președinte Casa Națională de Asigurări de Sănătate, 1 director Compania Națională Poșta Română, 1 director Casa de Pensii, 1 director Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime SA, 1 președinte Consiliul Psihologilor din România, 1 consilier ANRP, 1 consilier Casa Națională de Pensii, 1 director Direcția Drumuri și poduri Brașov, 1 director Direcția pentru Agricultură Constanța, 2 șefi serviciu Consiliul Județean, 1 administrator public Consiliul Județean, 14 primari municipiu/oraș/comună, 3 viceprimari municipiu/oraș/comună, 3 directori Opera Națională București, 2 directori executivi Consiliul
Județean, 1 director Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, 1 secretar Consiliu județean, 1 inspector Inspectoratul județean în construcții, 2 membri Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor,1 angajat POSDRU, 1 registrator OCPI, 1 maior medic, 1 notar public, 4 avocați, 1 executor judecătoresc, 3 consilieri juridici, 7 consilieri/funcționari/ingineri APIA, 2 consilier Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, 6 consilier primărie/UAT, 4 secretari primărie, 2 directori executivi primărire/UAT, 2 șefi serviciu primărie, 1 auditor primărie, 2 casieri primărie/consiliu local, 3 funcționari publici primărie/UAT, 1 funcționar public Centrul Național pentru Încercarea și Expertizarea Produselor „Larex”, 3 ingineri OJFIR53 , 2 inspectori primărie, 1 comisar de penitenciar, 1 comisar șef poliție, 1 subcomisar de poliție, 4 ofițeri de poliție, 1 subofițer, 1 ofițer poliție de frontieră, 1 șef serviciu poliția rutieră, 2 experți ANEVAR, 1 director CEC Bank, 1 analist credit CEC Bank, 1 președinte și 2 directori Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București, 3 directori unitate învățământ; 6 directori societate comercială, 3 diriginți de șantier, 1 inginer Direcția Silvică, 2 marinari, 2 medici veterinari, 73 administratori/asociați SC, 40 persoane juridice.
– Mai puțini inculpați achitați prin hotărâri definitive dispuse de instanțele de judecată (151 adică o scădere cu 42% față de anul precedent).
– Eficiență sporită în investigarea infracțiunilor de abuz în serviciu, infracțiuni ce produc cele mai mari prejudicii patrimoniului public (77 de infracțiuni de abuz în serviciu, adică o creștere cu 75% față de anul precedent).
– Creșterea operativității soluționării cauzelor (32% dintre cauzele soluționate au primit soluție în termen de 1 an de la sesizare).
– Reducerea stocului de dosare care au rămas nesoluționate și a dosarelor vechi. S-a redus stocul de cauze rămase nesoluționate la 3232 față de 3416 în anul precedent. Fiecare procuror are de soluționat în medie 60 de dosare, printre acestea existând cauze complexe de macrocriminalitate economico-financiară, de fraudarea fondurilor europene și în domeniul achizițiilor publice.
– Recuperarea prejudiciilor rezultate din comiterea infracțiunilor a rămas o componentă esențială. Îmbunătățirea gradului de recuperare a produselor infracțiunii a reprezentat unul din obiectivele importante stabilite pentru anul 2020, iar analiza rezultatelor obținute, relevă o preocupare continuă în acest domeniu.
a. Analiza măsurilor asigurătorii dispuse și a situației recuperării produselor infracțiunii în cauzele finalizate cu rechizitorii în anul 2020. Descoperirea și indisponibilizarea produselor obținute din comiterea infracțiunilor a fost abordată ca o componentă esențială a investigațiilor desfășurate în anul 2020 de către Direcția Națională Anticoruptie. În majoritatea cauzelor trimise spre judecare în anul 2020, respectiv în 150 rechizitorii și 6 acorduri de recunoaștere a vinovăției, s-a reținut existența unui produs infracțional, după cum urmează: valoarea banilor sau bunurilor dobândite ca obiect al infracțiunilor de corupție este de 60,8 milioane lei, echivalentul a peste 12,5 milioane euro; prejudiciile produse se ridică la suma de 739,2 milioane lei, echivalentul a peste 152,8 milioane euro. În cursul urmăririi penale, s-a dispus luarea de măsuri asigurătorii în vederea confiscării speciale sau a reparării pagubei produse prin infracțiune, până la concurența sumei totale de 665,2 milioane lei, echivalentul a 137,5 milioane euro. Astfel, în aproximativ 88,46% din cazuri s-au dispus măsuri asigurătorii. În celelalte cazuri nu au fost identificate bunuri mobile și imobile în proprietatea inculpaților sau, după caz, a părților responsabile civilmente care să poate face obiectul măsurilor asigurătorii. Valoarea produsului infracțional recuperat încă din cursul anchetelor penale prin măsuri de restituire este de 500.000 euro. Trebuie remarcată, în acest context, importanța folosirii instituției confiscării extinse și a dezvoltării practicii organelor judiciare în acest domeniu, precum și operaționalizării Compartimentului de Investigații Financiare.
Situația recuperării produselor infracționale și a confiscărilor dispuse de instanțele judecătorești în cauzele în care s-au pronunțat hotărâri definitive în anul 2020
În anul 2020, în cauzele în care instanțele au fost sesizate prin rechizitoriile și acordurile de recunoaștere a vinovăției ale Direcției Naționale Anticorupție, au rămas definitive 114 hotărâri
judecătorești prin care instanțele s-au pronunțat cu privire la confiscarea și recuperarea de produse infracționale în sumă totală de 510.888.637,43 lei, echivalentul a 105.618.787,58 euro.
În această sumă se cuprind:
a. Plata de despăgubiri dispuse de instanțe către părțile civile în sumă totală 350.105.222,61 lei,
echivalentul a 72.379.157,47 euro. Dintre acestea, circa 84,37 % reprezintă despăgubirile acordate unor autorități și instituții publice sau agenți economici cu capital de stat, pentru prejudicii aduse bugetului public ori unor entități de interes public, în sumă de 295.406.807,39 lei, echivalentul a 61.071.056,49 euro.
b. Confiscarea specială a unor sume de bani și bunuri în valoarea de 160.517.073,70 lei, echivalentul a 33.184.567,97 euro. De asemenea, s-a dispus confiscarea unor bunuri: arma marca GOMO model G1200 seria 1928334, două telefoane mobile marca iPhone5, 4 terenuri în suprafețe de 67393 m.p., 110682 m.p., 68300 m.p. și 127138 m.p.
S-a dispus confiscarea extinsă a unor sume de 266.341,12 lei, echivalentul a 55.062,14 Euro. Tot urmare hotărârilor judecătorești definitive pronunțate în anul 2020 de instanțele de judecată în dosarele Direcției Naționale Anticorupție, statul român are de confiscat sau de recuperat sub forma despăgubirilor civile suma totală de 94.310.686,60 euro (reprezentând 61.071.056,49 euro despăgubiri acordate unor autorități și instituții de stat, plus 33.184.567,97 euro sumă supusă confiscării speciale, 55.062,14 euro sumă supusă confiscării extinse).
A avut loc o scădere a despăgubirilor dispuse de instanțe către părțile civile, dar și a procentului despăgubirilor acordate unor autorități și instituții publice sau agenți economici cu capital
de stat. Se constată menținerea unui procent semnificativ al valorii despăgubirilor având ca beneficiari entități publice sau de interes public prejudiciate prin activitatea infracțională.
Riscuri și vulnerabilități
– Neocuparea prin numire a unor funcții de conducere la nivelul secțiilor DNA (acum ocupate prin delegare)
– Nerepararea legilor justiției, ceea ce a dus, printre altele, la neasigurarea numărului suficient de procurori, ca efect al menținerii condițiilor de vechime (10 ani) și a procedurii de numire a procurorilor DNA introduse în anul 2018.
– Nepunerea în acord a legislației cu deciziile Curții Constituționale a României și continuarea producerii efectelor acestora
– Efectele pandemiei COVID-19 asupra activității operative a DNA.
În starea de urgență (15 martie – 15 mai 2020), activitatea de urmărire penală nu s-a putut desfășura decât în cauzele urgente. Ulterior, în starea de alertă, au fost frecvente situațiile în care a trebuit ca anumite acte de urmărire penală să fie amânate sau reprogramate în funcție de situația epidemiologică a persoanelor implicate în cauze (martori, suspecți, inculpați, experți, avocați etc.).
În plus, pandemia a afectat și personalul DNA, ceea ce a determinat eforturi pentru a reorganiza echipele de anchetă și a reprograma activitățile de urmărire penală astfel încât să se producă efecte minime asupra duratei procedurilor și a eficienței activității investigative și judiciare a Direcției. În cursul anului 2020, 147 de angajați ai DNA s-au aflat în carantină sau izolare pentru câte cel puțin 14 zile, fiind fie depistați pozitiv cu SARS-COV2, fie contacte directe ale unor persoane infectate.
Alte considerații
Urmărirea penală desfășurată în cauzele având ca obiect infracțiuni de corupție și asimilate corupției în legătură cu pandemia COVID-19
DNA a urmărit cu prioritate investigarea sesizărilor primite având ca obiect infracțiuni de corupție și asimilate corupției aflate în competența sa, în legătură cu pandemia COVID-19. Începând cu data declarării stării de urgență, DNA a înregistrat 105 dosare având ca obiect fapte săvârșite în legătură cu pandemia COVID-19. Dintre acestea au fost soluționate 29 de cauze. Au rămas în curs de soluționare 76 de cauze.
În cinci dosare au fost trimiși în judecată, prin rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției, șase inculpați, pentru săvârșirea unor infracțiuni de competența DNA, în contextul pandemiei.
