Nivelul proiectat al ratei anuale a inflației IPC va coborî până la 7 la sută în luna decembrie 2023, cu 4,2 puncte procentuale sub ultima estimare, se arată în ultimul raport asupra inflației publicat de BNR.
Guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, a declarat că vede inflaţia în jos. Guvernatorul nu dă însă asigurări că rata dobânzii de politică monetară nju va creşte în viitor. Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa din 9 februarie 2023, a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an.
„Noi avem prognoza pe care o avem şi vedem inflaţia în jos. Şi nu am zis niciodată că nu mai facem nimic cu dobânda, depinde. Nu m-aţi întrebat, dar vă spun eu. Depinde ce se va întâmpla. Nu am ieşit să spunem că „gata, dobânda maximă e de 7%”. Spunem că, pentru situaţia actuală, ne-am uitat şi în stânga, şi în dreapta, adică şi ce au făcut cehii, polonezii, unii s-au dus într-adevăr mai sus. Noi am rămas cu dobânda la 7%. Nu am făcut o declaraţie că nu vom mai mişca rata de politică monetară. Depinde de foarte mulţi factori pe care nu îi controlăm”, a declarat Isărescu.
În ultimii 2 ani, băncile centrale din regiune (Cehia, Ungaria, Polonia, România) şi din zona euro au revizuit ascendent, în mod repetat, proiecţiile privind rata inflaţiei pentru anul 2022.
”Rata anuală prognozată a inflaţiei IPC: semnificativ revizuită descendent până în T3 2024 (august), ca urmare a includerii în analiză a parametrilor noii scheme de plafonare a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale. Rata anuală a inflaţiei IPC este proiectată pe o traiectorie continuu descendentă, menţinându-se însă la valori superioare intervalului ţintei centrale”, arată datele BNR.
Conducerea băncii centrale estimează că rata anuală a inflaţiei de bază CORE2 ajustat se va înscrie pe o traiectorie descendentă începând cu T2 2023, dar se va menţine la valori superioare intervalului ţintei.
„Există motive pentru scăderea inflaţiei. Sunt efecte de bază, de exemplu creşterea de preţuri în aprilie anul trecut a fost de 3 şi ceva la sută. Ne aşteptăm prin luna mai, dacă nu apare alt şoc – atunci a fost şi şocul războiului şi majorări de preţuri – inflaţia de la 15% să coboare spre 11-10%”, a precizat Isărescu.
În perioada scursă de la publicarea Raportului asupra inflației din luna noiembrie 2022, contextul macroeconomic global a continuat să fie grevat de o serie de șocuri cu impact advers: activitatea economică a încetinit vizibil, în timp ce presiunile inflaționiste au persistat la niveluri extrem de ridicate, condițiile financiare s-au înăsprit, inclusiv ca efect al normalizării politicilor monetare, iar riscurile în plan geopolitic au rămas direct corelate cu evoluția războiului din Ucraina care, cel puțin până la acest moment, după aproape un an de la declanșare, nu pare să își fi diminuat din intensitate, se arată în ultimul raport al BNR.
Pe acest fond, încrederea consumatorilor și cea a companiilor s-au menținut la cote extrem de reduse, implicând noi revizuiri ale perspectivelor de evoluție a principalelor variabile macroeconomice. În continuare, principalele surse de riscuri și, respectiv, incertitudini au ca resort dominant evoluțiile din plan geopolitic, cu impact resimțit direct pe piețele de energie și pe cele ale altor materii prime, importante surse inflaționiste de natura ofertei.
Scenariul de bază curent a fost construit sub ipoteza unei persistențe prelungite a războiului din Ucraina, însoțită de continuarea aplicării sancțiunilor economice impuse Rusiei pe tot parcursul intervalului de prognoză. De asemenea, detensionarea piețelor en gros de energie este prevăzută a avea loc în mod gradual, în paralel cu disiparea sincopelor din lanțurileglobale de valoare adăugată, ambele urmând să continue, deși în ritmuri presupus diferite, pe parcursul următorilor doi ani.
În România, deși datele statistice oficiale au indicat o reziliență sporită a economiei inclusiv pe parcursul trimestrului III 2022, evoluțiile cele mai recente, în special cele sectoriale, profilează o încetinire semnificativă a activității economice în ultima parte a anului trecut. O astfel de evoluție este sugerată și de temperarea, la același orizont, a dinamicii economiilor partenerilor comerciali din Europa, în condițiile în care cererea externă robustă a reprezentat un resort important al rezilienței recente a economiei românești.
În contextul revizuirilor oficiale ale seriei istorice a PIB, este de așteptat ca pe ansamblul anului 2022, dinamica PIB să rămână una ridicată, în jurul valorii de 5 la sută, ritm însă inferior atât celui proiectat în runda anterioară pentru acest an, cât și celui înregistrat în 2021. În plus, decelerările mai importante de ritm anticipate pentru ultima parte a anului trecut și pentru începutul celui curent se vor răsfrânge inclusiv asupra dinamicii viitoare a economiei. În aceste condiții, se preconizează o diminuare relativ mai puternică a ritmului creșterii economice din 2023, în tandem cu revizuirile probabile, în același sens, așteptate atât în plan regional, cât și la nivel global.
Post Views: 0
