Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se situeze în decembrie 2024 peste valoarea previzionată anterior şi să coboare doar marginal în interiorul intervalului ţintei la finele orizontului prognozei (martie 2026). În şedinţa de luni, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia mai 2024, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.

”Prognoza actualizată relevă perspectiva continuării descreşterii ratei anuale a inflaţiei de-a lungul următoarelor opt trimestre într-un ritm mult încetinit faţă de 2023 şi pe o traiectorie ceva mai ridicată pe termen scurt decât cea evidenţiată în proiecţia precedentă. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se situeze în decembrie 2024 peste valoarea previzionată anterior şi să coboare doar marginal în interiorul intervalului ţintei la finele orizontului prognozei (martie 2026)”, arată raportul BNR.

Descreşterea va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, în principal de efecte de bază dezinflaţioniste şi de corecţii descendente ale cotaţiilor mărfurilor, a căror acţiune dezinflaţionistă va slăbi însă progresiv, şi mai pronunţat pe termen scurt decât s-a anticipat anterior. Acestora li se alătură influenţele aşteptate să vină din decelerarea creşterii preţurilor importurilor şi din descreşterea graduală a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, precum şi din restrângerea foarte lentă a excedentului de cerere agregată pe parcursul următorilor doi ani, în linie cu previziunile precedente.

Incertitudini şi riscuri crescute sunt asociate conduitei politicii fiscale şi de venituri, având în vedere, pe de o parte, execuţia bugetară din primele trei luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public şi impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare suplimentare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv şi al condiţionalităţilor ataşate altor acorduri încheiate cu CE. O sursă de incertitudini şi riscuri însemnate o constituie, de asemenea, condiţiile de pe piaţa muncii şi dinamica salariilor din economie, se menţionează în raportul BNR.

Incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze însă şi războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice din Europa, îndeosebi din Germania. Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice.

Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

Evoluţia exportului net a redevenit însă puternic contracţionistă în trimestrul IV 2023, în condiţiile în care variaţia anuală a volumului importurilor de bunuri şi servicii a crescut mult mai pronunţat, reintrând în teritoriul pozitiv şi devansând-o astfel pe cea a volumului exporturilor. Drept urmare, deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent au înregistrat o creştere în termeni anuali în acest interval – după trei trimestre de comprimare –, ce a fost accentuată în cazul celui din urmă de înrăutăţirea considerabilă a soldului balanţei veniturilor primare. Pe ansamblul întregului an, ambele deficite s-au diminuat însă vizibil în raport cu valorile atinse în 2022, ponderea în PIB a celui de cont curent reducându-se la 7%, de la 9,2%.

Cele mai recente date şi analize indică o creştere semnificativă a economiei în prima parte a anului 2024 în raport cu trimestrul IV 2023, implicând însă o scădere a dinamicii anuale a PIB în acest interval, în condiţiile unor evoluţii divergente la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore.

Astfel, în primele două luni din acest an, dinamica anuală a vânzărilor cu amă­nuntul a consemnat un amplu salt, iar cea a vânzărilor auto-moto şi-a încetinit scăderea în raport cu media trimestrului precedent. În schimb, producţia industrială şi-a prelungit contracţia în termeni anuali pe ansamblul  intervalului, deşi s-a redresat uşor în luna februarie, iar volumul lucrărilor de construcţii a suferit un declin pronunţat faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, după şase trimestre consecutive de creştere într-un ritm de două cifre. Totodată, dinamica anuală a importurilor de bunuri şi servicii a continuat să o devanseze pe cea a exporturilor, astfel încât deficitul comercial şi-a accelerat uşor creşterea în termeni anuali în ianuarie-februarie 2024, în timp ce deficitul de cont curent şi-a temperat-o semnificativ, ca urmare a ameliorării balanţei veniturilor secundare, pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.

Pe piaţa muncii, noile date arată o încetinire pronunţată în februarie a creşterii lunare a efectivului salariaţilor din economie, dar şi o scădere semnificativă a ratei şomajului BIM în martie, după mai multe trimestre de relativă stagnare la un nivel mediu de 5,6%. În acelaşi timp, dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal şi-a prelungit ascensiunea în ianuarie-februarie 2024, iar cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie s-a redus doar uşor faţă de media trimestrului precedent, rămânând foarte ridicată. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intenţiile de angajare au crescut în aprilie pentru a treia lună consecutiv, în principal pe seama evoluţiilor din comerţ şi servicii, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii a continuat să se mărească, deşi mai temperat şi cu un aport major al sectorului construcţii.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au rămas stabile în aprilie, în timp ce randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat şi-au accentuat ascensiunea – relativ în linie cu evoluţiile din economiile avansate şi din regiune –, în contextul reconsiderării de către investitori a traiectoriei probabile a ratei dobânzii Fed, dar şi ca urmare a intensificării tensiunilor din Orientul Mijlociu, de natură să afecteze apetitul global pentru risc. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro a revenit în a doua parte a lunii aprilie şi s-a stabilizat apoi pe palierul mai înalt pe care a urcat temporar în ianuarie.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se reducă în martie 2024, dar vizibil mai temperat, ajungând la 4,7%, de la 4,9% în februarie, în condiţiile în care noua descreştere relativ pronunţată de ritm consemnată în această lună de componenta în valută a fost însoţită de accelerarea uşoară a creşterii creditului în lei. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a mărit la 68,9% în martie, de la 68,7% în februarie.