‘Această investiţie este excepţională pentru această parte a ţării care este supusă frecvent de secetă. Prin cele patru etape de realizare a acestui canal, inclusiv sistemele de irigaţii, se pot valorifica resursele de apă, se reglează debitele de râuri, dar se reduc şi costurile cu energia electrică, care sunt extrem de importante în domeniul irigaţiilor. Costurile totale estimate pentru realizarea canalului Siret-Bărăgan, de circa 190 de kilometri, se ridică la 3,6 miliarde de euro, inclusiv sistemele de irigaţii, acestea fiind însă evaluate la nivelul anului 2003’, precizat Tabără.
Doar realizarea canalului implică costuri de 801 milioane euro, iar sistemele de irigaţii alte 2,8 miliarde euro pe o lungime de 190 de kilometri.
Potrivit datelor prezentate de şeful de la Agricultură, canalul magistral Siret-Bărăgan va asigură fără pompare apa pentru irigarea suprafeţelor amplasate pe malul stâng (aproximativ 80% din suprafaţă) din lacurile de acumulare existente, iar energia electrică necesară va fi de aproximativ 2-4 ori mai mică decât cea utilizată la suprafeţele deja amenajate.
‘Prin realizarea canalului se pot iriga în anii medii şi ploioşi pe lângă cele 500.000 ha, încă aproximativ 200.000 ha care folosesc, în prezent apa prin pompare din Dunăre, realizându-se o economie de energie electrică de 35 GWh/an, adică echivalentul a 2,25 milioane euro/an. De asemenea, prin realizarea canalului şi a amenajărilor pentru irigaţii se pot obţine sporuri anuale de recoltă la cereale, furaje şi fructe. Echivalentul acestor sporuri de recoltă la preţul mondial al pieţii este de aproximativ 120 milioane euro/an, ceea ce va conduce la eliminarea importurilor de cereale şi se pot crea chiar disponibilităţi pentru export’, a precizat Tabără.
Acesta consideră că proiectul ar putea fi finanţat din fonduri europene, inclusiv Consiliul Investiorilor Străini fiind interesat de proiect. Proiectul Canalului Siret – Bărăgan a fost aprobat în anul 1986, iar în anul 1987 a început execuţia primului tronson de canal aferent etapei I-a, în lungime de 50 km. Acest tronson este amplasat pe teritoriul judeţului Vrancea, asigurând apa pentru irigarea unei suprafeţe de 154.283 hectare. Tronsonul II, aferent etapei a II – a, pentru o lungime de 140 Km, amplasat pe teritoriul judeţelor Vrancea, Brăila, Buzău şi Ialomiţa urma să fie aprobat ulterior. Elaborarea acestui proiect a demarat înainte de 1989, circa 11 kilometri fiind construiţi până în prezent, iar pentru finalizarea a 50 de kilometri sunt necesare fonduri de 350 milioane euro.
