Citeşte povestea câtorva dintre cele mai longevive branduri româneşti, care au şi astăzi capital 100% românesc.

MURFATLAR, OSCARUL VINURILOR, PE PIAŢĂ DIN 1943.
2010 a fost un an excelent pentru producătorul de vinuri. Profitul net al companiei româneşti a urcat de la o sută de mii de euro la peste un milion de euro. Tot în 2010, Murfaltlar a obţinut medalia de aur cu vinul roşu sec M1 Syrah 2010, la cea mai prestigioasă competiţie de specialitate – Concours Mondial de Bruxelles.

De-a lungul timpului,  Murfatlar a câştigat peste 190 de premii la competiţii naţionale şi internaţionale de specialitate, care au avut loc la Barcelona, Ljubliana, Montpellier, Budapesta, Bruxelles, Montreal, Sofia, Tibilisi.

Americanii vor vin românesc

Aproximativ 15% din productia de vin a companiei Murfatlar merge la export, a spus pentru MONEY.ro Laura Muşat, PR manager la Murfatlar România. Exportul reprezintă aproximativ 10% din cifra de afaceri a producătorului autohton de vinuri.

“SUA, ISRAEL rămân pieţe principale, tradiţionale. Mai nou, avem vânzări foarte bune în Italia, Spania, Anglia, datorită comunităţilor de români din aceste ţări. Suntem prezenţi în reţele în Spania (Carrefour, Metro, Eroski) şi Polonia (Metro). China, de asemenea, este o piaţă foarte importantă, dealtfel şi Rusia, pe care am reuşit să intrăm recent”, a adăugat Laura Muşat.

Oscarul vinurilor, în cifre

Murfatlar, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa autohtonă de vinuri, a încheiat 2010 cu o marjă de profit semnificativ mai mare decât în exerciţiul financiar precedent. Marja de profit a producătorului român de vinuri a urcat abrupt în 2010 la 6.95%, de la 0.37% în 2009.

Producătorul de vinuri dispune de peste 3.000 de hectare de vie în zona localităţilor Murfatlar, Valul lui Traian, poarta Albă şi Siminoc.

Actionarii Murfatlar sunt Euroavipo SA (41.94% din acţiuni), Euro Trade Invest SA (39.01% din acţiuni) şi Vitivinicola Basarabi (19.04% din acţiuni).

SC Murfatlar România SA în 2010        SC Murfatlar România SA în 2009
Cifra de afaceri:119.053.973 lei.            Cifra de afaceri:119.858.974 lei.
Profit net: 8.277.581 lei.                           Profit net: 450.348 lei.
Datorii: 168.059.109 lei.                           Datorii: 139.493.385 lei.
Marjă netă de profit: 6.95%                      Marjă netă de profit: 0.37%

Profitul net al celui mai mare producător român de vinuri a urcat semnificativ în 2010 la peste 8.200.00 0 lei (1.970.000 euro), faţă de 450.000 lei (peste 106.000 euro) în 2009.

Murfatlar a încheiat 2010 cu o cifră de afaceri peste 119.053.000 de lei (peste 28.346.000 euro), sensibil mai mică decât în 2009, când a raportat 119.858.973 lei (peste 28.335.000 euro).

FARMEC, PE PIAŢĂ DIN 1889 (DE PESTE 120 DE ANI)

Afacerile Farmec Cluj-Napoca, cel mai mare producător de cosmetice, cu capital integral românesc, sunt în scădere uşoară în 2010, comparativ cu rezultatul din 2009.

Farmec a încheiat 2010 cu o marjă de profit sensibil mai mică decât în 2009. Indicatorul măsurat se situa în jurul nivelului de 5.38% în 2010, faţă de 6.73% în 2009.

În 2010, cifra de afaceri a companiei s-a apropiat de 96.000.000 lei (peste 22.840.000 euro), faţă de peste 86.800.000 lei (peste 20.525.000 euro) în 2009.

Profitul net al companiei a coborât sensibil la 5.170.000 lei în 2010 (peste 1.231.000 euro), de la circa  5.849.000 lei (peste 1.382.000 euro) în 2009.  

SC Farmec SA în 2010                       SC Farmec SA în 2009
Cifra de afaceri: 95.929.015 lei.     Cifra de afaceri: 86.821.198 lei.
Profit net: 5.170.504                           Profit net: 5.849.453 lei.
Marjă netă de profit: 5.38%.              Marjă netă de profit: 6.73%.

În prezent, Farmec SA Cluj-Napoca are în portofoliu mărci recunoscute internaţional, printre care Gerovital H3 Evolution, Gerovital H3 prof. dr. Ana Aslan, Gerovital Plant, Aslavital şi Farmec. Produsele Farmec sunt prezente în peste 30 de ţări din întreaga lume, precum Japonia, Iran, Spania, Italia, Portugalia, Grecia, Ungaria, Slovacia, Republica Moldova, Cehia, Norvegia, Croaţia, Thailanda, Liban, Iordania, Kuwait, SUA.

ALBALACT, PE PIAŢĂ DIN 1975. ACUM ESTE AL TREILEA PRODUCĂTOR DE LACTATE DIN ROMÂNIA

Este singurul producător român de lactate din comunism, care a ajuns între primii patru jucători din piaţa locală de profil.

Compania Albalact – Alba Iulia a fost înfiinţată în anul 1971 şi transformată în societate comercială pe acţiuni cu capital integral privat în 1999, pachetul majoritar de acţiuni fiind cumpărat de către familia Ciurtin. Raul Ciurtin este acum preşedintele şi directorul general al producătorului de lactate Albalact.

În 2005, Albalact s-a rebranduit. În acelaşi an, a lansat  marca  “De Albalact”, sub care sunt vândute multe dintre produsele sale lactate proaspete. În 2006, lansează brandul Zuzu. Din portofoliul producătorului de lactate mai fac parte mărci precum Fulga şi Rarăul.

Cum au evoluat afacerile companiei Albalact în ultimii 2 ani

Cifra de afaceri şi veniturile producătorului de lactate continuă şi în prima jumătate a lui 2011 trendul ascendent înregistrat în ultimii ani, însă profitul net al companiei este în scădere în S1 din 2011, faţă de aceeaşi perioadă din 2010.

Albalact a raportat o cifră de afaceri de 165.869.656 lei (peste 39 de milioane de euro) în primul semestru din 2011, cu 32.6% mai mare decât valoarea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului 2010 – adică 125.070.971 lei (aproape 30 de milioane de euro).

Veniturile totale ale producătorului român de lactate s-au situat şi ele pe un  trend ascendent în S1 din 2011. Astfel că, valoarea indicatorului a urcat cu 46.4% faţă de cifra înregistrată în aceeaşi perioadă din 2010. În cifre absolute, veniturile totale ale Albalact au urcat de la 131.960.540 lei (peste 31 de milioane de euro) în prima jumătate din 2010, la 193.196.980 lei (peste 45 de milioane de euro) în  S1 din 2011.

Profitul net al companiei Albalact a înregistrat o scădere de 6% în prima jumătate din 2011, comparativ cu S1 din 2010. Concret, Albalact a raportat un profit net de 2.26 milioane de lei (peste 530.000 de euro) în prima jumătate a lui 2011, faţă de 2.41 milioane lei (peste 573.000 de euro) în aceeaşi perioadă din 2010.

SC Albalact SA în 2010                         SC Albalact SA în 2009
Cifra de afaceri: 261.256.670 lei.     Cifra de afaceri: 225.975.200 lei.
Profit net: 1.177.451 lei.                       Profit net: 2.805.932 lei.

Producătorul român de lactate a raportat în 2010 o cifră de afaceri de peste 62 de milioane de euro, în creştere faţă de 2009, când indicatorul se situa la nivelul de 53.42 de milioane de euro. Profitul net al Albalact a coborât însă în 2010 la peste 663.000 de euro, de la aproximativ 280.000 de euro în 2010.

Sursă: companiile şi Ministerul Finanţelor Publice.

Retrospectivă telegrafică a celorlalte branduri româneşti de succes care au supravieţuit comunismului, dar au fost preluate de grupuri/companii străine

Dacia, pe piaţă din 1966. Preluată de grupul Renault în septembrie 1999.

Berea Bucegi, pe piaţă din 1980. Relansată în 2002. Preluată de Heineken România.

Berea Timişoreana, pe piaţa românească din 1718. În 2001, integrată în grupul internaţional SAB Miller (Ursus Breweries). Sub acelaşi nume – Ursus Breweries – au fost aduse alte mărci istorice – Ursus şi Ciucaş.

Brandul Arctic, prezent pe piaţă din1968. În 2002, fabrica de la Găeşti a fost cumparată de grupul Arcelik din Turcia, al patrulea producător de electrocasnice din Europa, readucând în liga mare producătorul de electrocasnice.

Ciocolata Rom – pe piaţă din 1964. Preluată de compania britanică Cadbury.

Zarea Bucureşti, pe piaţa autohtonă din 1912. În 1929, Zarea producea 100.000 de sticle de şampanie pe an, (o cifră impresionantă pentru acea perioadă), în fabrica din Calea Griviţei (Bucureşti). În 2004, compania a fost preluată de liderul mondial în producţia de spumante – grupul german Schloss Wachenheim.