Un studiu făcut de o companie care vrea să construiască un nou terminal pentru transportul cerealelor lângă Portul Ismail, aflat pe brațul Dunării care desparte România de Ucraina, scoate la iveală că Ucraina intenționează să dragheze nu doar canalul Bâstroe, ci și o porțiune importantă a brațului Chilia.

Din acest studiu se înțelege că Ucraina intenționează să dubleze adâncimea brațului, până la peste 8 metri. Mai mult, Kievul consideră brațul Chilia ca fiind „cale navigabilă interioară a Ucrainei”, printr-o hotărâre a guvernului ucrainean, luată în urmă cu un an.

Nibulon, compania care a făcut studiul, este una dintre cele mai mari companii agricole din Ucraina, vrea să constuiască un terminal pentru transportul cerealelor pe Dunăre, lângă portul Ismail, aflat pe brațul Chilia.

Înainte de începe proiectul, compania a făcut un studiu de peste 500 de pagini privind impactul asupra mediului pe care l-ar avea investiția, studiu care a fost terminat anul trecut.

Lucrările pe care intenționează să le facă Nibulon includ construirea de silozuri, înființarea unei flote, precum și „lucrări de dragare construirea de structuri hidraulice”, potrivit studiului publicat, care poate fi consultat aici.

Pentru a duce la capăt acest proiect, compania cere să-i fie concesionat un teren de aproape 20 de hectare în apropierea portului ucrainean Ismail, argumentând că transportul cerealelor va fi mai rapid și mai eficient, reducând costurile, scrie digi24.

Lucrări de dragare prevăzute în planurile Ucrainei

Planul companiei ucrainene cuprinde lucrări de dragare pe Dunăre pentru realizarea terminalului, pe o suprafață de 10,4 hectare, care se află de-a lungul canalului de navigație „Vâlcov – Ismail Ceatal”, în zona portului Ismail.

Canalul de navigație „Vâlcov – Ismail Ceatal” care apare în studiul companiei Nibulon este, de fapt, brațul Chilia al Dunării, adică granița dintre România și Ucraina.

Spre deosebire de „Vâlcov – Ismail Ceatal”, canalul Bâstroe se află integral pe teritoriul Ucrainei, pornind din brațul Chilia și terminându-se după 12 kilometri, în Marea Neagră.

„Cale navigabilă inferioară”

Numai că partea ucraineană consideră acest sector al Dunării, Vâlcov – Ismail Ceatal, în lungime de peste 90 de kilometri, ca fiind „cale navigabilă interioară a Ucrainei”, printr-o hotărâre a guvernului de la Kiev, luată anul trecut, cu puțin înainte de invazia rusă.

„Canalul de navigație Vâlcov – Ismail Ceatal, în acord cu Rezoluția Cabinetului de Miniștri al Ucrainei nr. 136, din 9 februarie 2022, este o cale navigabilă interioară a Ucrainei, având următoarele dimensiuni aprobate: lungime 95,445 km; lățime 120 m; adâncime 8,23 m (de la nivelul mării); în legătură cu adâncimea proiectată de 8,23 m, se face precizarea «adâncime nerealizată din cauza neterminării lucrărilor»”, se arată în studiul Nibulon.

Adâncirea se face în etape

Lucrările de dragare în zona portului Ismail, pentru realizarea noului terminal, vor fi făcute în etape, până la atingerea adâncimii de 8,23 m, potrivit proiectului. Documentul precizează că ultima etapă va fi realizată dacă „statul ucrainean va începe lucrările de dragare pe canalul de navigație Vâlcov – Ismail Ceatal și a secțiunilor din aval”.

De menționat că adâncimea medie a brațului Chilia este de circa 4 metri în momentul de față. Adâncirea brațului ar mări și mai mult volumul de apă transportat de acest braț al Dunării, care oricum are circa 60% din debitul Dunării, ceea ce ar duce la scăderea nivelului apei în celelalte zone ale Deltei Dunării, cu consecințe mari asupra biodiversității, avertizează experții de mediu.