AcasăExterneConsternare, în direct: „Păpușa de fier” a lui Vladimir Putin s-a distanțat...

Consternare, în direct: „Păpușa de fier” a lui Vladimir Putin s-a distanțat de propaganda impusă de Kremlin

Prezentatoarea TV Olga Skabaeva, supranumită „păpușa de fier” a președintelui Vladimir Putin, a provocat un moment de consternare vizibilă în emisiunea sa de la Rossiya-1 după ce a deviat de la linia propagandistică trasată de Kremlin.

Momentul a avut loc în contextul discuțiilor despre înfrângerea catastrofală suferite de forțele rusești în regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei mai devreme în cursul lunii septembrie, unul dintre invitații în platou – profesorul universitar Maxim Kazanin -, comentând despre ultima reunire a liderilor militari ai NATO ce a avut loc la Tallinn că „toți acești oameni nu au fost niciodată pe câmpul de bătălie în timpul întregii lor cariere militare”.

„Iertați-mă, dar oamenii vă ascultă chiar acum. Ce ar trebui să creadă?”, intervine Skabaeva, vorbind apoi într-o notă ironică despre liniile propagandistice ale Kremlinului: „că ucrainenii nu au independență, că americanii le-au direcționat contraofensiva, că americanii înșiși sunt vai de capul lor”.

Kazanin, care este prezentat de Rossiya-1 drept un „profesor de științe militare”, încearcă să răspundă timid că teritorii recapturate de ucraineni nu reprezintă o străpungere majoră a frontului fiindcă „nu a produs cu adevărat niciun fel de rezultate” și că „tehnologia europeană și americană nu i-a ajutat în realitate deloc”.

Skabaeva îl contrazice: „niciun fel de rezultate bune dar 3.800 de kilometri pătrați (n.r. suprafața este de fapt mai mare) pe care Rusia le controla nu mai sunt sub controlul Federației Ruse, chiar dacă dumneavoastră spuneți că americanii sunt necalificați”.

„Acest lucru este trist”, subliniază sarcastic Olga Skabaeva.

„Păpușa de fier” a lui Putin cere „adevărul” privind eșecul înregistrat de armata rusă în Harkov

Kazanin pare consternat de replicile tăioase primite din partea prezentatoarei TV, începând să se uite prin foi pentru a vedea cum să răspundă: „Cea mai mare parte a acelui teritoriu a fost într-o zonă gri”, încearcă el.

Skabaeva îl întrerupe din nou:

„În ultimul timp am decis că trebuie să învătăm să ne recunoaștem greșelile, dacă au fost făcute. Trebuie să tragem concluziile adecvate, dacă este posibil. Greșelile ar trebui imediat corectate în loc să continuăm să pretindem ‘ha, ce ne pasă nouă de acei ucraineni, ha, nu aveam nevoie de Izium, Balakleia nu ne interesează, nici Kupiansk’”.

Prezentatoarea TV afirmă că este clar că s-a făcut o greșeală care trebuie corectată. Kazanin în schimb pare tot mai neliniștit și nedumerit, uitându-se în jur la ceilalți invitați pentru a înțelege ce se întâmplă.

„Trebuie să tragem concluzii și să nu ne mințim singuri niciodată. Amăgirea de sine nu duce nicăieri”, insistă Olga Skabaeva.

„Nu a fost o minciună, a fost o greșeală de calcul. Forțele inamice au profitat de acest calcul greșit”, răspunde profesorul de științe militare.

Skabaeva însă vine cu încă o replică tăioasă: „Oamenii se uită la noi, ar trebui să îi respectăm. Ei așteaptă adevărul din partea noastră. Armele americane sunt numai bune. Blocul NATO este puternic, întreaga lume occidentală s-a aliat împotriva noastră, există o mulțime de specialiști [de partea ucrainenilor], ei au reușit în regiunea Harkov”.

„Haideți să nu pretindem că armele lor sunt așa și-așa. Trebuie să mergem înainte, mizele sunt foarte ridicate. Oamenii au nevoie de adevăr. Haideți să nu pontificăm că HIMARS-urile americane nu sunt o amenințare, ele sunt! Și lovesc zonele în eliberarea cărora am depus numeroase eforturi”, concluzionează Skabaeva, urmată de un moment de tăcere din partea invitaților.

Prăbușirea frontului din Harkov a băgat spaima în separatiștii pro-ruși din Donbas

Încă de lunea trecută, la scurt timp după ce amploarea dezastrului din Harkov a devenit evidentă, liderul autoproclamatei Republici Populare Donțk, Denis Pușilin, a vorbit despre situația „dificilă” de pe front după ce armata ucraineană intrase deja și pe teritoriul regiunii pe care o conduce.

Câteva zile mai târziu și Leonid Pasecinik, liderul separatiștilor din regiunea Lugansk învecinată, a vorbit la rândul său despre un atac ucrainean „pe întreaga lungime a frontului”.

„Situația este foarte tensionată. Inamicul a încercat o ofensivă de-a lungul întregului front. Practic astăzi se află la granițele Republicii Populare Lugansk”, a avertizat Pasecinik. El a asigurat însă că „nu există motive de panică”.

În pofida asigurărilor date de acesta, lunea aceasta însă legislativul înființat de separatiști în regiunea Lugansk a cerut organizarea „de urgență” a unui referendum de alipire la Rusia, o măsură care ar plasa teritoriile ucrainene ocupate de forțele armate rusești sub „umbrela nucleară” a Moscovei.

Exemplul separatiștilor din Lugansk a fost urmat la scurt timp după și de cei din Donețk.

Institutul pentru Studiul Războiului notează însă în ultima sa evaluare privind situația din Ucraina că organizarea unor astfel de referendumuri înainte ca teritoriile ambelor regiuni separatiste din Donbas să fie „eliberate” de forțele armate ruse ar reprezenta o „umilință” pentru președintele Vladimir Putin.

Putin și consilierii săi de la Kremlin au amânat în mod repetat organizarea referendumurilor de anexare tocmai ca republicile folosite drept pretext pentru invadarea Ucrainei să fie cucerite în întregime.Forțele armate ruse reușiseră însă până în vară să ocupe doar 60% din Donețk, în pofida mai multor luni de lupte grele înante de stabilizarea frontului.

Amintim că pe 22 februarie, cu doar două zile înainte de declanșarea invaziei, Vladimir Putin a recunoscut suveranitatea separatiștilor pro-ruși asupra întregilor teritorii ale regiunilor Donețk și Lugansk, nu doar asupra a celor pe care le controlau.

Ultimele Articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.