Preiau firme cu datorii pe banii şi riscul tău. Vezi cum se îmbogăţesc unii români cu ajutorul oamenilor străzii

Sunt de mai mulţi ani pe piaţă dar în această perioadă de criză au devenit hiperactivi. Par oneşti sau inconştienţi dar, în realitate, sunt nişte persoane foarte calculate pâna la limita cinismului care nu ezită să se folosească de categoriile sociale cele mai defavorizate pentru câştigul lor imediat.

Vorbim despre aşa zisul “cumpărător de firme” cel care împânzeşte rubricile de mica publicitate din ziare şi de pe net cu anunţuri de genul „preiau firme cu datorii, la bugetul statului, bănci, leasing, furnizori, prin Registrul Comerţului. Se preia întreaga contabilitate, se schimbă şi domiciliul fiscal”. Potrivit Antitepari.ro cei care postează un astfel de anunţ sunt avocaţi/jurişti, consultanţi fiscali dar şi mari firme de avocatură.

Aceşti “oameni de bine” nu cumpără deloc firmele cu probleme. Din contră, acei administratori care vor să scape de societate plătesc un comision consultantului, care variază de la câteva sute la mii de euro, în funcţie de ce datorii are firma. Mai mult decât atât, proprietarul trebuie să ştie că vânzarea firmei nu-l exonerează de răspundere dacă a încălcat legea în perioada în care a deţinut firma deci stă cu sabia lui Damocles asupra capului aşteptând să-i calce pragul inspectorii Fiscului.

Tranzacţiile sunt absolut legale şi se desfăşoară, de obicei, după următorul tipar: administratorii/asociaţii unei firme care are datorii sau care are alte probleme de nerespectare a legii (nu a depus declaraţii fiscale, bilanţuri etc) contactează consilierul (cel cu anunţul), îi achită comisionul convenit, iar apoi, la Registrul Comerţului, firma este cesionată către un „boschetar”.

De obicei, consilierul are o procură (de reprezentare) de la acest „boschetar”, astfel încât tranzacţia la Registrul Comerţului să fie făcută fără prezenţa persoanei respective.
Pentru a da şi mai mult de furcă celor care au de recuperat bani de la firma vândută şi pentru ca instituţiile abilitate să aibă motive pentru a tergiversa rezolvarea problemei, mare parte din tranzacţiile cu firme implică şi mutarea sediului social într-un alt judeţ decât cel iniţial, precum şi modificarea numelui societăţii. Unele dintre firmele tranzacţionate după această reţetă mor la scurt timp după vânzarea către „boschetari”, prin deschiderea insolvenţei sau prin inactivitate.

Chiar şi aşa aceşti consilieri reuşesc, câteodată, să realizeze un nou profit prin valorificarea acestor firme.
Mai exact, le revând unor persoane care intenţionează să-şi păcălească furnizorii. În cele mai multe cazuri, această tranzacţie nu se face cu acte. Astfel consilierul contactează sau este contactat de acest înşelător, le percepe un comision consistent, după care îi pune în legătură cu „boschetarul”.

Una peste alta meseria de cumpărător de firme este una extrem de bănoasă un astfel de personaj putând să ajungă să câştige mii de euro lunar. Pentru proprietar vânzarea firmei îl scuteşte, cel puţin până îl identifică inspectorii Fiscului, de plata datoriilor către creditori. Cea mai ingrată situaţie o are individul, statul ori societatea care are de recuperat bani de la respectiva firmă. Pentru că boschetarul este insolvabil trebuie identificat proprietarul ori foştii proprietari ai societăţii operaţiune care costă bani şi timp şi care se poate solda cu un eşec, dacă tranzacţia de vânzare a fost făcută de multe ori şi cu foarte mulţi intermediari.