Datoria publică a României a depășit pentru prima oară în istoria recentă 50% din PIB, 50,2% în ianuarie și 50,6% în februarie. Astfel, autoritățile sunt obligate să conceapă un plan de redresare fiscală, așa cum precizează Legea responsabilității fiscal-bugetare. Țara noastră are printre obiective adoptarea euro, iar acordul de la Maastricht are printre condițiile macroeconomice ce trebuie îndeplinite de țările candidate și o datorie publică de maximum 60% din PIB.
Chiar dacă datoria este sub nivelul de 60%, problema este că aceasta crește permanent și că ea trebuie rambursată la un moment dat însă cu costuri mai mari.
Ministerul Finanțelor a anunțat pilonii planului ce urmează să fie pus în aplicare pentru a evita inflamarea datoriei în continuare, iar aceștia vor fi creșterea investițiilor statului în economia productivă, precum și valorificarea la maximum a mecanismelor europene de sprijin în cadrul cărora România are la dispoziție fonduri totale de până la 60 de miliarde de euro. Mai departe de aceste măsuri, nevoia de finanțare în creștere a statului, precum și accesul mai dificil la bani cu care se confruntă deja mediul privat în actualul context economic sunt probleme care pot fi rezolvate inclusiv prin mecanisme de piață.
Iată care este calendarul evaluărilor și examenelor până la finalul anului școlar
O soluție pentru finanțarea companiilor: piața de capital
Piețele financiare nebancare din România pot fi o soluție în acest sens, apreciază președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Nicu Marcu. „Două dintre efectele cunoscute ale creșterii datoriei publice sunt reducerea economisirii și creșterea costului finanțării externe, având ca efect direct prezența mai pronunțată a statului pe piețele interne, de unde se finanțează și companiile private. O consecință pe care o resimțim deja în această perioadă este creșterea dobânzilor, deci un acces mai dificil la finanțările bancare. Este, am putea spune, un context cât se poate de potrivit pentru a ne duce cu privirea către piața de capital, ca sursă de finanțare pentru mediul privat, mai ales. Anul 2021 a venit cu noi recorduri pentru piața de capital, inclusiv în ceea ce privește numărul de listări. Peste 20 de companii au venit pe bursă doar anul trecut. Și trebuie să o spunem, România are încă foarte mult loc de creștere în această zonă. Interesul există, după cum ne arată numărul de companii nou listate, dar și datele aferente primelor trei luni din acest an. Valoarea tranzacțiilor la Bursa de Valori București a depășit 5 miliarde de lei (peste un miliard de euro) în primul trimestru al acestui an, dublu față de perioada similară a anului trecut, un record istoric”, a declarat președintele ASF, citat de Jurnalul.
Finanțarea statului prin fondurile private de pensii
Dezvoltarea fondurilor private de pensii reprezintă un acces mai ridicat al statului la finanțare. „La sfârșitul anului 2021, fondurile private de pensii (Pilonul II și Pilonul III) acumulau active totale de peste 92,5 miliarde de lei, adică peste 7,8% din PIB. Este o sumă semnificativă și nu trebuie uitat că cea mai mare parte a acesteia (în jur de 96%) o reprezintă activele fondurilor de pensii Pilon II, unde contribuția este obligatorie prin lege și va crește, așa cum s-a anunțat relativ recent, cu un punct procentual, până la 4,75% din salariul brut. Relația între stat și fonduri este însă una bidirecțională, pentru că, la rândul său, sistemul, adică cei aproximativ 7,8 milioane de contribuabili participanți, ajută bugetul să se finanțeze, în condițiile în care circa 60% din active sunt investite în titluri de stat. Amintesc aici că ASF a eliminat, prin derogare de la lege, limita maximă de 70% pentru deținerile de titluri de stat ale fondurilor. Este un sprijin atât pentru administratori, care pot merge într-o măsură mai importantă către active mai sigure în perioade cu volatilitate mare, cât și pentru bugetul statului”, a mai spus Nicu Marcu, citat de Jurnalul..
Piețele financiare nebancare, potențial mare de creștere
Comparativ cu alta state, România asigură un avantaj paradoxal pentru piețele financiare nebancare. Sunt piețe încă foarte mici, care presupun și riscuri mult mai puțin extinse din punctul de vedere al impactului produs, dar care au și un potențial uriaș de dezvoltare, mai ales dacă vorbim despre piața de capital. Chiar și fără această proprietate, piețele supravegheate de ASF sunt ancorate la mecanismele europene de protecție, dezvoltate chiar în urma ultimei crize a datoriilor suverane, cea generată de criza financiară izbucnită în Statele Unite în 2007, după prăbușirea Lehman Brothers. „După criza financiară din 2008-2012, în cadrul căreia criza datoriilor suverane a ocupat o parte importantă mai ales în Europa, s-au instituit mai multe mecanisme menite să protejeze piețele financiare nebancare. Ca membră a Uniunii Europene, România este parte a EIOPA, autoritatea europeană de reglementare în domeniul asigurărilor și al pensiilor private, dar și a ESMA, autoritatea europeană în domeniul piețelor financiare. România a adoptat deja o serie de măsuri menite să protejeze piețele amintite în eventualitatea unei noi crize și își actualizează legislația concomitent cu celelalte țări membre. Iar crearea uniunii piețelor de capital este doar unul dintre proiectele mari la care România participă”, a mai afirmat președintele ASF, citat de Jurnalul..
Ce pregătesc autoritățile
Ministerul Finanțelor a informat deja oficial în legătură cu depășirea nivelurilor prevăzute de Legea responsabilității fiscale și a schițat în câteva cuvinte și ce tipuri de măsuri intenționează să ia pentru a limita nivelul datoriei. Iată care sunt soluțiile:
– Intensificarea investițiilor publice în anul 2022, acestea fiind estimate să ajungă la 7,2% din PIB, în creștere de la aproximativ 5% în 2021. Investițiile publice sunt așteptate să aibă un impact pozitiv asupra potențialului de creștere al economiei, mai ales în condițiile unei perspective economice afectate de incertitudini generate de tensiunile geo-politice, creșterea prețurilor produselor energetice, blocajele pe lanțurile de aprovizionare, înăsprirea condițiilor financiare, etc. În plus, România va beneficia considerabil de pe urma mecanismelor de finanțare europene pe care le are la dispoziție. Astfel, în cadrul politicii de Coeziune 2021-2027, România are alocate fonduri europene în valoare de 31,35 miliarde euro, iar prin Mecanismul de redresare și reziliență, are un buget alocat de 29,2 miliarde euro.
– Implementarea PNRR, va presupune realizarea de reforme și investiții în domenii cheie ale economiei (infrastructură, educație, sănătate, agricultură, mediu și energie), care vor spori considerabil potențialul de creștere sustenabilă, sprijinind digitalizarea economiei și tranziția verde. – Guvernul a prioritizat o serie de proiecte investiționale, în funcție de eficiența economică a acestora. Cele mai mari investiții rămase de finanțat ar urma să fie realizate în domeniile transporturi (87%, cu precădere pentru feroviar, metrou și rutier) și sănătate (cca 7%).
Pe de altă parte, Legea 69/2010, a responsabilității fiscal-bugetare, arată ce tip de măsuri trebuie luate, în funcție de nivelul datoriei:
4. Dacă datoria publică depășește 60% din produsul intern brut: a) se aplică prevederile pct. 3; b) Guvernul inițiază și aplică un program de reducere a datoriei publice potrivit prevederilor art. 10 (datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5% pe an); c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. b) se aplică prin aprobarea unor acte normative la nivel de lege, prin care să fie identificate măsuri urgente de reducere a deficitului bugetar și a datoriei publice, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.
