Dumitru Prunariu, primul român care a zburat în spațiu, a umplut Aula Magna a Universității de Vest din Timișoara. Tinerii au venit să asculte o prelegere despre viitorul omenirii pe Lună.
Dumitru Prunariu, membru de onoare și Doctor Honoris Causa al Universității de Vest a revenit la Timișoara, pentru a susține o conferința intitulată “De la Apollo la Artemis și mai departe”. De această dată, Prunariu nu s-a axat pe experiența sa din spațiu, despre care a tot vorbit, ci pe subiecte mai actuale. A povestit studenților ce planuri are omenirea, despre viitorul în spațiu și explorările de pe Lună.
„Ne întrebăm de ce explorăm. Luna s-a format acum 4,6 miliarde de ani și oferă multe despre dezvoltarea planetelor. Noi vrem să aflăm mai mult despre ce s-a întâmplat cu Pământul nostru, ce procese s-au petrecut aici, ce s-a întâmplat într-o perioadă geologică foarte veche. Vrem să știm și noi cum ne-am format aici pe Pământ. Poate am venit din altă parte, poate sămânța vieții e universală în spațiu”, a spus Dumitru Prunariu.
Luna s-a format prin ciocnirea unui corp ceresc de dimensiunea unei planete ca Marte, cu Pământul. O parte din materie a fost aruncată în Cosmos, o parte a căzut din nou pe Pământ, iar o alta a rămas și s-a coagulat sub forma unui corp ceresc pe care o cunoaștem azi ca Luna.
Dumitru Prunariu, primul român care a zburat în spațiu FOTO UVT
„Luna a început să fie explorată mult mai devreme decât știm noi. În primul rând a fost privită cu telescoape. S-a considerat că există și viață pe Lună. Se considera ca se poate respira normal ca și pe Pământ. Apoi, a venit Hermann Oberth(savantul născut la Sibiu, la 25 iunie 1894, decedat la 28 decembrie 1989, în Germania – n.r.) și a spus că se poate zbura efectiv în spațiul cosmic cu o rachetă. A construit o rachetă foarte apropiată de una care ar fi putut zbura în spațiul cosmic. Mai târziu, rușii au avut un program întreg pentru Lună: în 1959 au lovit Luna cu un satelit, apoi au fotografiat fața nevăzută a Lunii. Au adus informații foarte interesante. Apoi au început zborurile pilotate spre Lună”, a povestit Prunariu.
SUA a vizat să atingă superioritatea în explorarea spațiului cosmic
A fost o perioadă în care Statele Unite ale Americii erau umbrite de realizările sovieticilor, rușii având toate prioritățile în domeniul cosmic: primul satelit trimis în spațiu, primul câine trimis în spațiu – Laika, primul om în spațiul cosmic, Yuri Gagarin, în 1961, prima femeie în spațiul cosmic, Valentina Tereskova, în 1963, primul laborator spațial lansat în spațiul cosmic, prima ieșire a omului din nava cosmică.
Americanii nu puteau să rămână mai prejos. Președintele John F. Kennedy a lansat programul Apollo. Scopul era să trimită un om pe Lună și să-l întoarcă pe Pământ.
„Statele Unite au investit atât de mult în acest program încât sovieticii nu au fost în stare să-i ajungă din urmă, deși au avut și ei un program de <Om pe Lună>. Programul Apollo a vizat și o serie de alte obiective. S-au pus la punct o serie de tehnologii care au fost realizate în premieră și au fost folosite apoi în activitate terestră. Au vizat să atingă superioritatea în explorarea spațiului cosmic. Și au reușit. S-a dezvoltat semnificativ domeniul rachetelor. Saturn 5 avea să ducă oamenii pe Lună”, a mai declarat Prunariu.
Dumitru Prunariu la Universitatea de Vest FOTO UVT
Realizatorul rachetei Saturn 5 a fost Wernher von Braun, importat de americani din Germania.
Astronautul american Neil Armstrong avea să fie primul om care a pășit pe Lună, în 11 iulie 1969.
„La 50 de ani de la ultima aselenizare, în cadrul misiunii Apollo 17, din nou va fi lansată o rachetă spre Lună. Deocamdată va avea la bord trei manechine care însă vor reprezenta în viitor echipajul uman. Vor avea măsurate nivelul de radiație pe tot parcursul drumului, suprasarcini la care sunt supuși și așa mai departe.
Programul Artemis (în mitologie este sora geamănă a lui Apollo) se dorește să fie de o altă anvergură decât Apollo. În primul rând nu numai ajungerea oamenilor pe lună, prefigurată în 2025 – deci mai sunt trei ani până atunci, ci în prima misiune va zbura și o femeie și o persoană de culoare, pentru a promova șansele egale pentru toată lumea.
Dar va viza și construirea unor baze permanente pe Lună, unde echipajele să se schimbe permanent, unde să se facă experiențe, să începea și exploatarea resurselor naturale de pe Lună.
Pentru a realiza acest lucru, americanii vor lansa o stație orbitală spre Lună – probabil de către compania lui Elon Musk, Space X. Se va construi un hub pentru astronauții care vin de pe Pământ. Cu altă navă se va face deplasarea pe Lună și înapoi”, a povestit Prunariu.
Racheta SLS FOTO Nasa
Programul Artemis
Lansarea rachetei cu manechini ar fi trebuit să aibă loc în 2016, dar a fost amânată permanent. Pe 3 septembrie 2022 a fost stopată cu două ore înainte de momentul zero. Prima rachetă lunară Artemis se speră să fie lansată în acest an.
Motivele pentru care revenim pe lună au fost expuse de NASA.
„Este împlinirea unei nevoi umane de a explora. Omul este făcut să fie curios, pentru asta explorează, descoperind află mai mult față de ce știa. Își pune noi întrebări și face alte descoperiri. Și uite așa vom explora Luna, Marte și tot sistemul nostru solar. De asemenea, Luna va constitui un punct de sprijin pentru omenire, de acolo se va putea zbura mai departe spre alte planete. E în vedere un zbor spre Marte. De pe Lună se va putea observa procese diferite de pe Terra, ce se întâmplă în spațiu. Vor fi create întreprinderi comerciale care, după ce am dezvoltat pe Lună, să îmbunătățească viața și pe Pământ. Vom efectua numeroase cercetări științifice”, a mai spus Pruteanu.
Pe lună există foarte mult oxigen. Nu oxigen lichid, nu oxigen solid, ci oxigen sub formă de compuși, de oxizi din materialele care există pe Lună.
„Rocile de pe Lună conțin oxigen sub formă de oxizi. Dacă învățăm prin diferite procese să extragem acel oxigen îl vom putea folosi pentru respirația oamenilor în bazele de acolo. Pentru producerea de oxigen lichid pentru rachete, îl vom folosi în multe alte domenii. O altă sursă de minerale și compuși foarte valoroși, fierul și siliciul”, a explicat Prunariu.
4,2 miliarde de dolari pentru un zbor
Programul Artemis prevede construirea bazelor pe polul sud al Lunii, nu pe ecuator, unde au aselenizat misiunile Apollo. Acolo avem permanent lumină de la Soare.
„Acolo sunt munți înalți de 25 de kilometri. Himalaya are 8,5 kilometri. Există și hăuri foarte adânci, unde nu a ajuns niciodată lumina solară. Temperaturile sunt foarte scăzute, ajung la – 230 grade Celsius. Există materiale volatile care sunt condensate și au informații despre perioada în care s-a format sistemul nostru solar”, a mai spus Dumitru Prunariu.
Primul zbor va fi efectuat de racheta purtătoare Space Launch System (SLS) și navele spațiale Orion. Lansarea unei singure rachete a ajuns la 4,2 miliarde de dolari, contractul fiind primit de firma Boeing.
„Aceste realizări sunt rezultatul unei mari cooperări internaționale. Modulul orbital este realizat de europeni de la Agenția Spațială Europeană. Un alt modul este realizat de ASE în colaborare cu Agenția Spațială Japoneză.
Europa a realizat un acord cu NASA pentru trimiterea a trei astronauți europeni pe Lună. Aceștia vor fi din generația tânără, unii au petrecut timp pe Stația Cosmică Internațională. Vor zbura nu în cadrul primelor misiuni, ci puțin mai departe. Dar există baza legală.
NASA se bazează foarte mult pe întreprinderi private, a organizat o licitație internațională care să ducă echipamente pe Lună. În 2026 stația ar trebui să fie pe Lună. Apar destul de multe probleme tehnice ce trebuiesc rezolvate”, a mai spus Prunariu.
Racheta SLS FOTO Nasa
Costurile pentru proiectul Artemis sunt uriașe.
„Încă nu a fost lansată și deja calculele arat 4,2 miliarde de dolari. Dacă există interes politic, Congresul aprobă și se va realiza. Competiția nu mai e cu Federația Rusă, care e pe locul 3-4 în explorarea spațială. Locul doi e China. Are tei baze de lansare pe teritoriul Chinei. A realizat prima stație orbitală proprie care este asamblat acum pe o orbită circumlunară, are propri cosmonauți, inclusiv femei au zburat, avansează foarte rapid. Speră să depășească SUA în câteva decenii”, a mai adăugat Prunariu.
„Musk este un vizionar, foarte pasionat”
Elon Musk a câștigat un contract de 2,6 miliarde de dolari privind călătoriile în spațiu. Musk are altă abordare.
„Musk este un vizionar, foarte pasionat. A visat să construiască colonii umane pe planeta Marte, cu acest gând a dezvoltat toate afacerile și a devenit cel mai puternic miliardar al lumii. În 2012 a trimis prima navă cargo, în 2020 a trimis om, iar în septembrie 2022 a efectuat cu racheta lui un total de 35 de lansări spre Stația Cosmică Internațională. Musk construiește racheta Starship care va putea duce 12 oameni pe Lună, care poate fi realimentată de o navă similară în spațiul cosmic și care va fi utilizată și pentru coborârea oamenilor pe Lună. A câștigat competiția pentru NASA. De ce oare nu se duce direct de pe Pământ? Se va întâmpla și asta, dar nu acum. S-a ajuns la o competiție mare între SUA și SUA. Între agențiile guvernamentale și firmele private. Desigur o firmă ca al lui Elon Musk nu poate lua locul NASA, care reprezintă SUA, guvernul ei. Sunt fonduri implicate în multe alte domenii”, a mai spus Pruteanu.
Elon Musk
Din urmă vine tare China
China are un program de explorare a Lunii, a reușit deja să aducă mostre de sol lunar, deja are un modul care se deplasează și investighează fața nevăzută a Lunii și transmite informații pe Pământ. China și-a propus ca până în 2030 să trimită oameni pe Lună.
Pe lângă compania lui Musk e și cel al lui Jef Bezos, al doilea cel mai bogat om din lume, care are o companie care construiește nave cosmice. Acesta vine cu o altă concepție, pentru că vin din urmă tehnologii noi.
„Mai există și proiectul Relativity, puternic susinut de câțiva miliardari. Procesul de construcție a rachetelor e mult mai scurt, tehnologiile mai performante, imprimate 3D. Relativity își dorește să construiască rachete prin printare 3D. Motoarele de asemenea. Un printer e cât o hală industrială. În doar două luni de zile avem o rachetă funcțională. De asemenea se utilizează de o sută de ori mai puține piese. O rachetă proiectată de această firmă va duce în 2024 o încărcătură comercială pe planeta Marte, Teran-R”, a mai spus Dumitru Prunariu, la Timișoara.