Ungaria pare gata să-şi abandoneze, pe moment, marşul său economic în Transilvania, iar România îi promite, în schimb, sprijin în criza gazelor care a cuprins întregul continent. Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu şi omologul său ungar, Peter Szijjarto s-au prezentat, marţi, jovial în faţa camerelor de luat vederi, vorbindu-şi unul altuia ca doi vechi amici. Un tablou care contrastează cu rigiditatea bilaterală din ultimul deceniu, în care au fost suspendate vizitele la nivel înalt, iar cele două părţi s-au intersectat mai degrabă prin comunicate şi replici tăios-diplomatice, decât în discuţii aşezate în care să caute soluţii.
Peter Szijjarto a insistat să redeschidă uşile într-o perioadă în care Ungaria este izolată pe plan internaţional, după ce a jucat până dincolo de limitele admisibile cartea Rusiei. Politica externă imprimată de Viktor Orban, pe cele două axe Beijing şi Moscova, se dovedeşte pierzătoare şi Budapesta încearcă, pe ultima sută de metri să se reabiliteze în zona euro-atlantică.
Politica naţionalistă a Ungariei cedează în faţa crizei economice care a dus forintul la un minim istoric, iar guvernul de la Budapesta a acceptat toate condiţiile puse de Comisia Europeană, pentru a putea accesa banii de la Bruxelles. Politica europeană bani contra stat de drept ar putea schimba traiectoria populistă a guvernului de la Budapesta.
Săptămâna trecută, Ungaria s-a angajat, printre altele, să schimbe regulile penale în procesele de corupţie, să acorde mai mult spaţiu pentru consultarea publică în cazul legilor iniţiate de guvern şi să reducă numărul ordonanţelor de urgenţă.
În plus, guvernul condus de Viktor Orban a acceptat recomandarea Comisiei Europene ca o parte semnificativă din fondurile UE să fie cheltuită pentru creşterea independenţei energetice, mai ale că Ungaria importă circa 80% din necesarul său de gaz şi 65% din cel de petrol din Rusia. Budapesta are deocamdată acces la gaz rusesc de cinci ori mai ieftin decât preţul pieţei prin conducta care vine prin Bulgaria şi Serbia, cu toate că Rusia le-a tăiat accesul bulgarilor la gaz.
Efectele invaziei din Ucraina începe să-i pună pe gânduri pe oficialii maghiari, care au refuzat să condamne agresiunea rusă. De aceea, Budapesta a început o ofensivă de revenire în rândul lumii euro-atlantice, dar fără să-şi abandoneze axele ei estice. La Bucureşti, Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto a discutat cu omologul său român despre „o majorare semnificativă a capacităţii interconectorului care leagă reţelele de distribuţie de gaze din România şi Ungaria”. Şeful diplomaţiei de la Budapesta a explicat că în prezent, România poate primi din Ungaria 2,6 miliarde metri cubi de gaze pe an, în vreme ce în sens invers, din România spre Ungaria, interconectorul poate suporta doar 1,7 miliarde metri cubi pe an, iar această cantitate ar urma să crească în doi paşi: la început până la 2,5 miliarde, iar apoi la 3 miliarde anual.
În schimbul mâinii întinse de România, Ungaria e dispusă la concesii simbolice şi diplomatice: vizita anuală a premierului Viktor Orban la tabăra de vară de la Tusnad de săptămâna viitoare nu va mai face valuri, nu-i va mai incita pe tinerii maghiari veniţi acolo spre entuziasme patriotice excesive şi pasiuni medievale pentru cuceriri; proiectele economice destinate de Budapesta doar comunităţii maghiare nu vor mai fi discriminatorii, sau pe fondul crizei care se simte deja, nu vor mai fi deloc; Ungaria susţine aderarea României la Spaţiul Schengen de liberă circulaţie, pentru că oricum s-a săturat să asigure securitatea acestei frontiere unde se înghesuie şi migranţii veniţi din Sud.
Dincolo de aceste compromisuri, Ungaria şi România continuă să se susţină reciproc pentru poziţii importante în diferite instituţii internaţionale. De pildă, Ungaria ar putea miza pe preşedintele Klaus Iohannis în cursa pentru şefia NATO şi, chiar mai important, va înceta să se opună primirii României în OECD, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.
Coşmarul crizei economice, energetice şi dezechilibrele din sistemul internaţional împing Ungaria şi România să lase la o parte subiectele dure, cele care incită la ură, separatisme şi provocări inutile. Nu e vorba despre o reconciliere, ci de pragmatism. O formă de realpolitik, astfel încât ambele părţi cred că vor să câştiga, fără ca niciuna dintre ele să-şi exerseze cu adevărat sinceritatea.
Sabina Fati – Deutsche Welle