sursa: http://johnbeieler.org/protest_mapping/

Pe hartă se pot observa mici leduri care clipesc din loc în loc pentru perioada anilor 1970, o perioadă încărcată politic, însă acestea acoperă aproape toată harta pentru perioada de după 1990 – o perioadă plină de proteste anti-globalizare şi de al doilea război din Iraq.

Comparând aceste date cu informaţiile oferite de presă, de ce se continuă să se creadă că trăim într-o perioadă în care suntem mai controlaţi şi mai conformişti, în comparaţie cu anii ’60 – ’70?

Se mai observă că în Statele Unite, Kansas este statul cu cele mai multe proteste, dar în realitate cele mai des menţionate de presă sunt cele din apropiere de Wichita, fără a se specifica un oraş anume.

Ultimele zile au fost animate de noi proteste faţă de proiectul minier de la Roşia Montană. În Bucureşti au fost duminică seară 10.000 de protestatari. Protestele de la Bucureşti, alături de manifestări similare desfăşurate în alte oraşe din ţară, au început, duminică, 1 septembrie, după ce Guvernul a aprobat, în 27 august, un proiect de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, documentul urmând să fie transmis Parlamentului spre adoptare.

Şi românii din diasporă s-au alăturat protestului faţă de exploatarea de la Roşia Montană. Zeci de protestatari s-au adunat, duminică, la Paris, Berlin, Praga, dar și la New York și Shanghai, pentru a se alia cu cei care s-au strâns la București și în alte orașe din țară, nemulțumiți de proiectul minier de la Roșia Montană.

Citeşte aici Protestul faţă de proiectul minier de la Roşia Montană, ajuns la a opta zi în Capitală – FOTO

Publicul român şi diaspora au lansat Toamna românească, o mişcare de protest stradal masiv, care reuneşte sute de mii de oameni, de la Washington DC până la Kathmandu, într-un efort global de a salva Roşia Montana, se arată într-un articol scris de CNN.

Toamna Românească este dominată de tânăra generaţie de români, mulţi dintre ei fără experienţa comunismului şi fără să fi trăit cu teama de restricţii, asemenea părinţilor şi bunicilor lor. Ei dovedesc că nu se vor lăsa călcaţi în picioare de deciziile politice şi că vor demonstra în mod paşnic faţă de deciziile nedrepte şi periculoase.

Protestele sunt primele manifestaţii ecologice la scară largă, de la căderea comunismului şi a doua astfel de demonstraţie ca mărime, din anul 1991, după protestele antiguvernamentale din ianuarie 2012.