Justiția este un serviciu public esențial, care are misiunea fundamentală de a recunoaște și proteja efectiv drepturile și libertățile cetățenești prin înfăptuirea actului de justiție, se arată în Programul de guvernare al PNL la capitolul Justiție. În document se spune că noul guvern va da un răspuns pe măsură ”mafiilor de tot felul”.

Politicile publice ale Guvernului Partidului Național Liberal în domeniul Justiției se întemeiază pe atașamentul absolut față de principiul conform căruia drepturile și libertățile cetățenești sunt sacrosancte, garantate de Constituție, pactele și tratatele internaționale privind drepturile omului la care România este parte, Tratatul Uniunii Europene, Carta drepturilor și libertăților fundamentale a UE și Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), se spune în program.

Context

Independența Justiției și profesionalizarea continuă a actului de Justiție, desfășurate în condiții logistice pe deplin adecvate, de către magistrați din ce în ce mai specializați, imparțiali, drepți, responsabili și răspunzători pentru calitatea, corectitudinea și integritatea actului de justiție la toate nivelurile și în toate procedurile, sunt condiții obligatorii pentru garantarea și respectarea drepturilor și libertăților cetățenești, precum și a interesului public al statului de a furniza justițiabililor, cetățeni și persoane juridice, prin intermediul Puterii Judecătorești, o Justiție dreaptă, cu costuri și la termene rezonabile în raport de fiecare procedură.

Drepturile și libertățile cetățenești, dar și interesele fundamentale ale statului sunt profund afectate de crimă organizată, corupție și evaziune fiscală. Guvernul României va fi intransigent și ferm în prevenirea și combaterea acestor riscuri la adresa drepturilor și libertăților cetățenești, riscuri de securitate națională și amenințări ale democrației. În acest domeniu, politicile publice guvernamentale vor avea drept bază principiul prevenției, al reparației prejudiciilor și al sancționării drastice, litera, dar și spiritul rezultatului Referendumului asupra Justiției desfășurat recent la convocarea Președintelui României, precum și exigența respectării tuturor drepturilor și garanțiilor procedurale în toate fazele urmăririi penale și a procesului penal, inclusiv faza de executare a deciziilor judecătorești.

Ministerul Justiției va fi sprijinit politic și dotat cu toate mijloacele logistice și resursele umane adecvate pentru a acționa în sensul respectării acestor angajamente, pentru a-și îndeplini funcțiile și atribuțiile stabilite prin lege și hotărâri de guvern, acționând pe baza principiului cooperării loiale cu celelalte instituții guvernamentale, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Ministerul Public (MP), Parlamentul, societatea civilă, parteneri externi, precum și cu Președinția României, Comisia Europeană (COM) și Statele Membre UE, plecând de la prevederile Tratatului UE și Titlul VI al Constituției României.

Obiective

Obiectivele programului guvernamental în domeniul Justiției sunt stabilite onest și realist, plecând de la contextul politic prezent, de la efectele generate de acțiunile anterioare politico – legislative distructive asupra funcționării Justiției, de la majoritatea de care dispune în Parlament Guvernul PNL, ținând cont și de durata maximă a mandatului prezentului Guvern PNL, până la alegerile generale din 2020, de nevoile imediate ale sistemului judiciar și Justiției în ansamblu, precum și de obligațiile internaționale ale României, angajate prin pacte și tratate internaționale, în special, dar nu numai, prin Tratatul UE și Titlul VI al Constituției României.

Obiective specifice

1. Buna funcționare a Justiției. Condiții logistice. Resurse umane. Susținere bugetară

În anii precedenți, România s-a concentrat cu predilecție pe construcția unui cadru normativ aplicabil Justiției. Din nefericire, acest cadru normativ a fost serios deteriorat prin acțiunea guvernului precedent, Guvernul PSD, și reparațiile se impun a fi realizate în condiții de transparență și dialog.

Dar este la fel de important ca în acest moment acțiunea în domeniul Justiției să se concentreze pe condițiile logistice și pe pregătirea profesională și moral – psihologică a magistraților și a personalului de specialitate (grefieri, arhivari etc), pe specializarea lor. Primul deziderat, condițiile logistice, intră în atribuțiile Guvernului, al doilea, pregătirea și specializarea magistraților, în responsabilitatea CSM.

Guvernul va aloca resursele necesare bunei funcționări a instanțelor și parchetelor. Condițiile logistice adecvate contribuie direct la un act de justiție de calitate.

La acest capitol, printre priorități se va afla extinderea numărului de săli de judecată, ceea ce poate contribui la scurtarea duratei proceselor și la o planificare riguroasă a ședințelor de judecată.

Guvernul PNL va continua proiectul ”Centrul Judiciar” (”Cartierul Justiției”), care presupune gruparea tuturor instituțiilor de justiție din Capitală într-un singur areal imobiliar și va continua proiectele de infrastructură judiciară în curs.

O altă prioritate este actualizarea și repararea deficiențelor programului ”Ecris” și trecerea la pregătirea digitalizării în sistemul judiciar. Introducerea treptată, prin programe pilot, a dosarului electronic, ar putea fi un sprijin pentru justițiabili, magistrați și profesiile juridice.

Personalul alocat desfășurării actului de justiție trebuie să fie suficient pentru ca acesta să se desfășoare cu costuri și în termene rezonabile, atât pentru justițiabil, cât și pentru stat, pe baza așezării unor competențe ale instanțelor și parchetelor care să asigure o încărcătură echilibrată și scăderea volumului de dosare pe fiecare magistrat și grefier.

2. Buna funcționare a Justiției. Cadru legislativ

Cadrul legislativ consacrat Justiției se impune ajustat, în raport de evoluțiile sociale, practicii judiciare și jurisprudenței Curții Constituționale a României. Din păcate, această necesitate a fost folosită drept pretext pentru modificări care au slăbit independența Justiției și capacitatea organelor de urmărire penală de a derula anchete, unele modificări creând reale amenințări la siguranța cetățenilor (recursul compensatoriu) prin aplicarea lor defectuoasă și dezorganizată.

Guvernul optează pentru stoparea acestor modificări aduse codurilor penale, aflate în Parlament, după reîntoarcerea lor de la CCR, care a stabilit că aproximativ 90 de articole erau neconstituționale în urma acestor modificări. Aceeași soluție se impune și pentru aproximativ 70 de propuneri legislative depuse în Parlament pentru modificări punctuale ale codurilor penale, elaborate fără ca ele să fi fost rodul unei concepții unitare care să le coreleze.

Guvernul liberal consideră că relansarea unui proces de modificare a codurilor penale trebuie să întrunească câteva condiții esențiale: a) să plece de la un proiect coerent și unitar elaborat de o comisie de specialiști în domeniu sub coordonarea Ministerului Justiției, la care reprezentanții CSM și ai organizațiilor profesionale ale magistraților, precum și ai profesiilor juridice să participe cu statut de membru, b) să fie precedat de o dezbatere largă și incluzivă cu societatea civilă și profesiile juridice, atât în primele etape ale redactării proiectului, cât și înainte de sesizarea Parlamentului și pe parcursul dezbaterii în Parlament în cadrul comisiilor juridice ale celor două Camere, c) să aibă la dispoziție inclusiv avize consultative prealabile ale Comisiei de la Veneția.

Guvernul va iniția prin Ministerul Justiției un dialog permanent în acest sens cu CSM, asociațiile profesionale, profesiile juridice, și nu în ultimul rând cu comisiile juridice din Parlament, COM și Comisia de la Veneția, pentru identificarea unor soluții care să întrunească votul majorității parlamentarilor și să poată fi adoptate de Parlament.

Guvernul are în vedere în special situația Secției Speciale pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, sistemul de pensionare anticipată introdus cu începere de la 1.01.2020, după ce a fost amânat prin ordonanță de urgență de vechiul guvern, restrângerea atribuțiilor Președintelui României și a CSM în procedura de numire a procurorilor de rang înalt, recursul compensatoriu. La acestea se adaugă și alte vulnerabilități semnalate de Rapoartele COM privind Mecanismul de Cooperare și Verificare, Rapoartele de evaluare ale Grupului de State contra Corupției (GRECO), avizele Comisiei de la Veneția.

Guvernul va urmări rezolvarea acestor vulnerabilități în litera, dar și spiritul rezultatului Referendumului asupra Justiției desfășurat la inițiativa Președintelui României.

3. Politica penală. Crima organizată, traficul de persoane. Corupția

Principalul drept fundamental este dreptul la viață și integritate fizică. Statistici și cazuri dramatice recente au demonstrat că grupările de crimă organizate vizează traficul de persoane într-o manieră agresivă cu efecte tragice asupra multor familii. Guvernul PNL consideră acest lucru intolerabil și va reacționa metodic, planificat și dur, alocând în acest sens resursele necesare Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Grupările de crimă organizată, ”clanurile de interlopi”, ”mafiile” de tot felul, de la cele care practică răpirile și traficul de persoane sau de organe la cele economice, de la ”mafia” drogurilor la ”mafia” lemnului sau ”mafia” țigărilor de contrabandă, vor primi din partea Guvernului un răspuns pe măsură, în raport de riscurile semnificative pe care le generează. Guvernul PNL nu va asista nepăsător la extinderea acestor fenomene, ci va iniția o acțiune concertată multi – instituțională în care Ministerul Justiției se va implica potrivit competențelor sale, prin toate mijloacele administrative și normative pe care le are la dispoziție.

În ciuda eforturilor depuse, corupția rămâne un fenomen real care afectează cetățenii prin efectele sale atât în sfera instituțiilor publice, cât și în raporturile private, economice.

Guvernul României va acționa ferm pentru combaterea corupției, ca parte a efortului integrat al tuturor Guvernelor Statelor Membre UE de combatere a corupției pe întreg teritoriul UE, inclusiv deci, a corupției transfrontaliere.

Politica penală va include principiul prevenției, al recuperării prejudiciilor, al mijloacelor alternative de pedeapsă, al mijloacelor moderne în cazurile de măsuri preventive (brățări electronice), al pedepselor disuasive pentru cazurile de corupție.

În acest efort, dimensiunea preventivă din Strategia Națională Anticorupție are un rol esențial, iar Guvernul va concentra acțiunea sa pe aspectul prevenției în instituțiile guvernamentale.

În egală măsură, Guvernul PNL va accentua principiul recuperării prejudiciilor, în aplicarea căruia Ministerul Finanțelor, prin instituțiile din subordine, și Ministerul Justiției, prin Agenția Națională de Administrare a Bunurilor provenite din Infracțiuni (ANABI), au un rol cheie, ce ar putea fi extins, în special în privința ANABI.

Guvernul va sprijini constant activitatea Direcției Naționale Anticorupție, alocând resursele logistice, financiare și de resurse umane necesare.

4. Politica penitenciară

Guvernul consideră luarea unor măsuri urgente pentru rezolvarea problemei condițiilor de detenție, cu atât mai mult cu cât, în opinia Guvernului, recursul compensatoriu, așa cum a fost în final adoptat de Parlament, a condus la eliberarea unui număr considerabil de infractori periculoși, dintre care unii au comis deja noi infracțiuni și s-au întors în penitenciare, aplicarea recursului compensatoriu dovedindu-se o amenințare la adresa siguranței cetățenilor și a bunurilor acestora.

Singura măsură care poate rezolva semificativ problema îmbunătățirii condițiilor din penitenciare este extinderea capacității de detenție.

Soluția pe termen scurt și mediu este modernizarea și extinderea capacității penitenciarelor existente, prin construcția de corpuri de clădire noi de câte aproximativ 200 de locuri în fiecare penitenciar. Costurile totale estimate pentru 8.000 de locuri sunt de aproximativ 12 – 15 milioane de euro, pentru că infrastructura există și suplimentarea de personal necesar este rezonabilă.

În ultimii 3 ani, sumele de bani disponibile pentru investiții au fost diminuate cu aproximativ 200% și procedurile de angajare în penitenciare pentru echilibrarea statelor de personal au fost blocate prin promovarea unui statut cu o prevedere neconstituțională. De aceea, se impune rezolvarea prioritară a deficitului de personal.

Personalul Administrației Naționale a Penitenciarelor se va bucura de un statut și dotări logistice adecvate pentru îndeplinirea misiunilor sale.

5. Arhiva SIPA

Guvernul, prin Ministerul Justiției, va angaja un dialog structurat cu CSM, asociațiile profesionale ale magistraților și Parlament, care a creat recent o comisie specială, pentru identificarea celei mai bune măsuri privind arhiva SIPA, care a suscitat numeroase controverse și preocupări în mediul judiciar și cel politic, astfel încât să se asigure o protecție adecvată a datelor și informațiilor conținute de arhivă, precum și eliminarea oricărui risc de șantaj la adresa magistraților sau justițiabililor.

În absența unei soluții care să întrunească un consens inter – instituțional, Guvernul va proceda la crearea cadrului normativ, la nivel de hotărâre de guvern, pentru sigilarea arhivei și depunerea ei spre păstrare și conservare la Arhivele Naționale, până când un astfel de consens inter – instituțional este întrunit.

6. Calitatea legislației. Educația juridică

Ministerul Justiției va dezvolta, în limita competențelor sale, programe de răspândire a cunoașterii legislației și apropiere a Justiției de cetățeni, și va invita CSM, asociațiile profesionale și societatea civilă la o cooperare instituțională pentru a dezvolta astfel de programe comune.

Ministerul Justiției va încuraja desfășurarea de programe de pregătire profesională axate pe dobândirea unui limbaj adecvat, dar în același timp simplificat privind actul de justiție, bazat pe acuratețea termenilor de specialitate, actul de justiție fiind deopotrivă unul de dreptate, dar și de educație civică și cultură, care trebuie să ajungă la mintea și sufletul cetățenilor printr-un limbaj accesibil.

Cunoașterea legii și construirea unei mentalități de respect a regulii de drept reprezintă nu numai un demers civic și cultural, ci și de prevenție pe termen lung cu costuri mici.

7. MCV

Mecanismul de cooperare și verificare cu Comisia Europeană, instituit prin decizia COM din decembrie 2006, a constituit una dintre cheile principale care a permis accederea României în UE. Baza normativă a respectării acestui mecanism până la ridicarea sa rezidă nu numai în decizia COM sus citată, nu numai în Tratatul UE, ci și în Titlul VI al Constituției României.

MCV nu este, deci, un mecanism impus, este un mecanism asumat în mod suveran de România la momentul aderării la UE. De aici și consecința logică și normativă a respectării sale până la atingerea întocmai a obiectivelor convenite.

Guvernul PNL va acționa în direcția realizării obiectivelor MCV și a ridicării sale pe baza unei cooperări pe care o dorește și o solicită fără echivoc loială și onestă din partea COM și a tuturor Statelor Membre. Guvernul este conștient de marja mică de manevră pe care o are în acest sens, date fiind durata mandatului până la alegerile generale din 2020 și voturile de care ar putea dispune în Parlament, în special pentru obiectivul indicat supra la pct.2, dar cu atât mai mult va căuta cooperarea loială a Parlamentului, ca și a CSM și a MP în această direcție.

Guvernul își exprimă astfel încrederea că ceea ce nu a fost posibil în mandatul Comisiei Juncker, respectiv realizarea angajamentului Președintelui COM de a se ridica MCV pe baza rezultatelor, să fie posibil cât mai rapid în mandatul Comisiei condusă de Președinta COM, Ursula von der Leyen. De aceea, va acționa constant, atât pe fondul problemelor, cât și diplomatic, pentru a construi premisele unei astfel de decizii pozitive pentru România.