Publicaţia „Der Spiegel” i-a dedicat un amplu articol preşedintei Parchetului European (EPPO), Laura Codruţa Kovesi. Săptămânalul german a subliniat eforturile acesteia în lupta împotriva corupţiei şi a arătat bilanţul noului procuror la şefia EPPO: aproape 600 de anchete care implică miliarde de euro şi confiscarea unor sume de trei ori mai mari decât costă administrarea agenţiei în sine.
„Dacă sunteţi interesat să vă întâlniţi cu Laura Kövesi, trebuie mai întâi să treceţi printr-o poartă de securitate. Odată înăuntru, un membru al personalului deschide apoi mai multe uşi către camera vizitatorilor. O gardă de corp se uită scurt, apoi Kövesi stă în prag – păr negru, un zâmbet larg şi o înfăţişare impresionantă. Kövesi are 1,82 metri înălţime, poartă o jachetă cu umeri şi arată suficient de puternic pentru a trece prin pereţi. Se pare că şi-a găsit chemarea”, scrie publicaţia germană. Noul procuror vrea să arate că Europa îi ia în vizor pe cei care încearcă să facă rău contribuabililor europeni.
„Victoria noastră va fi obţinută atunci când oamenii au încredere în EPPO”, a declarat Kovesi, potrivit sursei citate.
Succesul agenţiei europene de investigaţie depinde mult de acţiunile întreprinse de Kovesi, care potrivit Der Spiegel este o sarcină aproape imposibilă: „în calitate de investigator de top al Europei, va trebui să-şi facă duşmani în aproape 20 de ţări. În acelaşi timp, totuşi, ea trebuie, să aducă de partea ei cât mai multe ţări posibil pentru a creşte resursele şi influenţa agenţiei sale. Ea trebuie să-şi păstreze independenţa şi să păstreze distanţa în timp ce îşi consilidează şi reţeaua de cunoştinţe”.
Prima audiere a Laurei Kovesi pentru şefia EPPO
Kövesi a aplicat pentru prima dată pentru şefia EPPO în urmă cu trei ani. Publicaţia germană a rememorat interviul său de angajare, în faţa membrilor Parlamentului European din Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne.
O cameră plină, trei candidaţi în cursa pentru şefia agenţiei şi privirile membrilor Parlamentului European aţintiţi asupra lor. La acea vreme, Kövesi era încă străină de scena UE, iar favorit pentru post părea să fie un alt candidat concurent. Der Spiegel aminteşte momentul în care chiar şi Guvernul României s-a poziţionat împotriva lui Kovesi.
„În capitala României, Bucureşti, politicienii se adunau împotriva ei”, arată sursa citată. „Sunt conştientă că aţi fost expuşi la o mulţime de informaţii negative despre mine”, le-a spus Laura Codruţa Koveşi parlamentarilor europeni. „Nu am absolut nimic de ascuns”.
Publicaţia germană aminteşte de incendiul de la Colectiv
În 2013, Kövesi a preluat şefia DNA. „Biroul a fost un ghimpe în spinarea guvernului de la Bucureşti, care a încercat să-i împiedice activitatea, acordându-i doar un buget mic. La vremea respectivă, România se afla pe locul 69 la Indicele de percepţie a corupţiei al Transparency International, un clasament slab cu care mulţi politicieni din ţară erau în regulă”, scrie publicaţia germană, care punctează că în timpul mandatului lui Kövesi corupţia a devenit problema dominantă în ţară. În urma unui incendiu în clubul de noapte din Bucureşti „Colectiv”, care a ucis 65 de persoane, unele dintre victime decedând în urma infecţiilor din spital, mii de oameni au ieşit în stradă cu pancarte pe care scria: „Corupţia ucide”. Agenţia lui Kövesi a preluat ancheta şi ea „a devenit un idol al mişcării anticorupţie”, arată sursa citată, care mai punctează că anchetatorii lui Kövesi au adus în judecată politicieni şi oameni de afaceri de rang înalt, inclusiv doi foşti premieri şi 11 membri ai cabinetului, dintre care unii erau încă în funcţie.
Săptămânalul german nu a uitat nici de episodul Dragnea, arătând că în momentul în care agenţia condusă de Kovesi a declanşat o anchetă de corupţie împotriva lui Liviu Dragnea, şeful partidului de guvernământ la acea vreme (PSD), cabinetul său a întreprins mai multe acţiuni pentru a scăpa de Kovesi.
Între timp, însă, Kövesi dobândise o reputaţie destul de bună la Bruxelles pentru neînfricarea ei, relatează Der Spiegel. Sub presiunea Parlamentului European, ea a fost numită şefa EPPO. Monika Hohlmeier, preşedinta Comisiei de control bugetar a Parlamentului European, o numeşte „întruchiparea justiţiei”.
Admirată pentru curaj. Raportul EPPO
Parlamentul European şi-a pus încrederea în Kövesi în 2019 pentru că, mai mult decât ceilalţi, ea „a susţinut voinţa de a-i înfrunta chiar şi pe cei mai puternici”, o valoare importantă pentru EPPO, agenţia care are sarcina de a descoperi corupţia, frauda şi alte infracţiuni financiare care afectează bugetul Uniunii Europene. Pentru prima dată, o instituţie a UE are acum permisiunea să investigheze statele membre, să depună acuzaţii pe cont propriu şi să dispună confiscarea bunurilor.
Primul raport de activitate, la un an de la preluarea şefiei EPPO, arată cum Kovesi a confiscat de trei ori mai mulţi bani decât îi costă agenţia în sine. În primele şapte luni ale anului 2021, EPPO a lansat aproape 600 de investigaţii şi a confiscat 147 de milioane de euro. UE a majorat bugetul lui Kövesi cu 12 milioane de euro pentru 2022, un succes important pentru şeful EPPO. „Munca noastră arată că Europa nu este sinonimă cu slăbiciune” a spus Kövesi.
Mai mulţi membri ai parlamentului i-au mulţumit pentru munca depusă, în timp ce Monika Hohlmeier, preşedinta Comisiei de control bugetar a Parlamentului European, a apreciat faptul că Laura Kövesi nu se lasă distrasă de amestecul politic. „Este complet de neclintit”, a spus aceasta, potrivit Der Spiegel.
