x


  • EUR
    4.7432
    USD
    4.2921
string(16) "instant-articles"

Momentul adevărului: Poziția României într-un clasament european foarte interesant

Capacitatea României de a atrage fonduri europene lasă de dorit.

Author: Cristian Matache | Sursa: Money.ro | Publicat: 19.07.2019, 9:21

România ocupă penultimul loc din rândul statelor mai noi intrate în UE în ceea ce privește alocările de fonduri europene la numărul de locuitori, reiese din Raportul Anual 2018 al Consiliului Fiscal. Conform documentului, marea majoritate a acestor state (inclusiv România) au primit pentru perioada 2014-2020 alocări de fonduri structurale și de coeziune mai mari în comparație cu exercițiul financiar anterior, excepțiile fiind reprezentate de Republica Cehă (21,5 miliarde de euro comparativ cu 26,5 miliarde de euro), Letonia (4,4 miliarde de euro față de 4,5 miliarde de euro), Slovenia (3,1 miliarde de euro față de 4,1 miliarde de euro) și Ungaria (21,5 miliarde de euro față de 24,9 miliarde euro). Pe de altă parte, raportând alocările primite la
numărul de locuitori, se constată că România se poziționează pe penultimul loc cu aproximativ
1.132 euro/locuitor, devansând doar Bulgaria (1.024 euro/locuitor). La polul opus, șapte dintre
cele unsprezece state analizate au alocări de peste 2.000 euro/locuitor, cele mai ridicate valori
fiind înregistrate de Estonia (2.659 euro/locuitor), Slovacia (2.526 euro/locuitor), Lituania (2.279
euro/locuitor) și Letonia (2.208 euro/locuitor). Comparativ cu perioada 2007-2013, statele baltice se mențin în topul celor mai ridicate alocări pe locuitor, Polonia și Slovacia au înregistrat creșteri semnificative, în timp ce Republica Cehă, Slovenia și Ungaria au suferit diminuări importante ale acestui indicator.

 

 

Din perspectiva ratelor de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune consemnate la
începutul lunii martie 2019, România a rămas în partea de jos a clasamentului, ocupând
penultima poziție împreună cu Slovenia, în timp ce pe ultimul loc continuă să se claseze cel mai
nou membru al UE, Croația, cu o rată de absorbție de 18,4%. Toate celelalte state incluse în
analiză au rate de absorbție mai mari de 22,5%, cele mai ridicate valori fiind consemnate în cazul Ungariei (32,5%), Estoniei (31,9%) și Lituaniei (30%). Astfel, deși rata de absorbție la nivelul
României a crescut cu 11,2 pp față de luna aprilie 2018, se constată menținerea unui decalaj
important față de marea majoritate a statelor incluse în comparație, fiind necesare eforturi mai
puternice pentru recuperarea acestuia.

 

 

 

Analizând dinamica ratelor de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune, raportul Consiliului Fiscal susține că se poate observa că programul de finanțare 2014-2020 a avut un început dificil nu numai în Romania, ci și pe ansamblul statelor membre UE. Cadrul legislativ pentru această perioadă a fost definitivat cu întârziere de către CE, Parlamentul European și statele membre, afectând mai ales țările cărora le lipsește experiența și capacitatea administrativă pentru a recupera întârzierile. Astfel, ca și în cazul exercițiului financiar 2007-2013, primii ani au consemnat rate de absorbție foarte reduse, România situându-se în proximitatea mediei înregistrate la nivel european. Însă, începând cu anul 2016 se conturează existența unui decalaj față de media UE care a continuat să se accentueze treptat până în anul 2018. Datele disponibile la nivelul lunii martie 2019 indică o ușoară restrângere a acestui decalaj, însă dimensiunea sa continuă să depășească 5 pp. Deși seriile de date sunt încă prea scurte pentru a permite o extrapolare solidă a ratelor viitoare de absorbție, evoluția consemnată până în prezent ridică semne de întrebare privind posibilitatea de repetare a dificultăților în absorbția fondurilor europene, manifestate pe parcursul exercițiului
financiar anterior.

În Raportul de țară publicat în anul 2019, CE apreciază că România este unul dintre principalii
beneficiari ai fondurilor europene, iar accesarea acestora poate juca un rol important în implementarea recomandărilor adresate statului român. Totuși, operaționalizarea proiectelor
continuă să înregistreze întârzieri în mai multe sectoare, astfel că punerea în aplicare a unor
recomandări specifice esențiale adresate României și a reformelor aferente este amânată semnificativ. Reforma administrației publice reprezintă una dintre principalele condiții prealabile pentru sprijinul financiar din partea UE astfel că, in vederea unei implementări mai eficiente a politicii de coeziune, CE a realizat o serie de recomandări dintre care se pot menționa:
– eliminarea cerințelor birocratice excesive și utilizarea sporită a opțiunilor simplificate în
materie de costuri;
– consolidarea capacității autorităților de management, organismelor intermediare,
beneficiarilor finali și a altor organisme care lucrează cu fonduri UE în vederea pregătirii
și implementării proiectelor;
– elaborarea și punerea în aplicare a unei foi de parcurs privind consolidarea capacității
administrative necesare pentru administrarea și implementarea eficace a fondurilor UE;
– măsuri îmbunătățite de prevenire și abordare a conflictelor de interese, fraudei și
corupției;
– performanță îmbunătățită în domeniul achizițiilor publice, în special prin reducerea ratei
cazurilor de „oferte unice” sau a numărului de atribuiri directe.

Absorbția fondurilor UE constituie un obiectiv de interes național și o soluție pentru stimularea
economiei, acestea generând și o serie de efecte pozitive la nivelul societății precum: reducerea
disparităților dintre regiuni, a sărăciei și a excluziunii sociale, îmbunătățirea calității și relevanței
sistemului de învățământ, dezvoltarea unei rețele durabile de transport și realizarea de investiții
în infrastructură, îmbunătățirea sistemelor de gestionare a apei și deșeurilor, promovarea competitivității firmelor precum și a capacităților acestora de cercetare și inovare etc. Având în
vedere startul lent al implementării programului de finanțare 2014-2020, dublat de o adâncire
treptată a decalajului față de media UE, sunt necesare eforturi suplimentare pentru intensificarea ritmului de absorbție a fondurilor europene. În acest sens, existența unei planificări strategice pe termen mediu care să conducă la o ierarhizare stabilă a priorităților și creșterea capacității administrative de a gestiona fondurile europene constituie factori cheie pentru revigorarea ratei de absorbție. Totodată, creșterea transparenței și a eficienței sistemului de achiziții publice, dublate de o standardizare a mecanismelor de selecție a proiectelor sunt esențiale pentru dezvoltarea investițiilor publice.

 

În exercițiul financiar 2014-2020, României i-au fost alocate fonduri europene structurale și de investiții (FESI) de aproape 31 miliarde de euro. O direcție importantă în cadrul FESI este reprezentată de politica de coeziune a UE, care urmărește eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni, sprijină convergența între statele membre, contribuie la creșterea competitivității acestora și la ocuparea forței de muncă. Fondurile structurale și de coeziune sunt instrumentele financiare dedicate atingerii obiectivelor politicii de coeziune, finanțările acordate României prin intermediul acestora fiind de circa 22,6 miliarde de euro alocate către șase programe operaționale (PO): PO Regional, PO Infrastructură Mare, PO Competitivitate, PO Capital Uman, PO Capacitate Administrativă și PO Asistență Tehnică. Inițial fuseseră definite șapte programe operaționale (cele de mai sus și PO Inițiativa pentru IMM-uri), însă în octombrie 2018 a fost aprobată modificarea PO Regional care include acum și programul destinat IMM-urilor. Totodată, pentru o mai bună adaptare la contextul economico-social, s-a procedat la realocarea a 72,5 milioane de euro acordați în cadrul PO Regional pentru achiziția de ambulanțe și echipamente medicale.

La finanțările acordate pentru politica de coeziune se adaugă 19,4 miliarde de euro alocați pentru Politica Agricolă Comună, 168,4 milioane de euro pentru Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM), respectiv 441 milioane de euro pentru Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD). Incluzând și finanțările pentru Cooperare Transfrontalieră, precum și cele din cadrul instrumentului Connecting Europe Facility (CEF), România are la dispoziție peste 43 miliarde de euro în cadrul exercițiului financiar multianual 2014-2020. În cele ce urmează, având în vedere că analizele realizate de MFE și CE includ finanțările acordate prin PNDR și POPAM, prezentul capitol analizează absorbția fondurilor europene în România considerând exclusiv fondurile structurale și de coeziune.