România se judecă la Haga cu Ucraina din 2004 pentru delimitarea platoului continental din Marea Neagră şi stabilirea zonei economice exclusive. "În 3 februarie este aşteptat deznodământul în acest caz, iar rezultatul se cuantifică în resurse energetice: 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale şi zece milioane de tone de petrol, resurse care ar contribui semnificativ la reducerea importului de ţiţei şi gaze naturale ale României, implicit a riscului dat de evoluţia unor factori externi, necontrolabili", a declarat pentru NewsIn directorul general adjunct în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) Mihai German.
Pe platoul continental românesc al Mării Negre sunt în producţie cinci zăcăminte (Lebăda Est, Lebăda Vest, Sinoe, Pescăruş şi Delta) de ţiţei şi gaze asociate, concesionate companiei Petrom. De asemenea, două zăcăminte de gaze libere descoperite de Sterlig Resources, Doina şi Ana, sunt în curs de evaluare urmând să se facă lucrările de dezvoltare. În plus, trebuie să se construiască 80 km de conductă până la ţărm, iar la ţărm trebuie să se realizeze o conductă de legătură cu sistemul naţional de transport operat de Transgaz.
„Rezultatele sunt extrem de încurajatoare şi în momentul în care aceste zăcăminte vor intra în producţie firma Midia Resources SRL, reprezentanta companiei Sterling Resources în România va deveni, cu o producţie estimata la 1 miliard de St mc de gaze naturale pe an al treilea producător, ca importanţă de gaze naturale din ţara noastră, cu o cotă de piaţa ce circa 10%”, a afirmat, pentru NewsIn, director general adjunct în cadrul ANRM.
Suprafaţa va fi delimitată în perimetre de câte 1000 de km pătraţi
Mihai German a declarat că estimările de rezerve (cca. 100 de miliarde de metri cubi de gaze şi peste 10 milioane de tone de ţiţei, reprezintă rezervele care se estimează că vor fi descoperite şi ulterior exploatate în arealul de 12.000 de km pătraţi din platoul continental al Mării Negre) sunt făcute prin similitudine cu alte zăcăminte, deja descoperite în zone apropiate platoului continental.
El a subliniat faptul că există indicaţii de gaze şi ţiţei, în unele sonde săpate pe structurile Cobălcescu şi Muridava, dar şi o serie de alte structuri geologice favorabile acumulării hidrocarburilor, descoperite în urma prospectărilor seismice. Însă, pentru a dovedi existenţa acestor rezerve de ţiţei şi gaze naturale este necesar să se continuie explorarea geofizică şi prin foraje a zonei, ceea ce implică un efort considerabil. „Aceste lucrări nu implică, în nici un fel, financiar, statul. Ele sunt făcute pe cheltuiala firmelor care concesionează perimetrele, acestea asumându-şi în totalitate şi riscurile, în cazul în care nu sunt descoperite zăcăminte în perimetrele concesionate”, a declarat German.
Primul pas după decizia de la Haga va fi delimitarea suprafeţei care va reveni României din zona de delimitat în perimetre de câte 1.000 de km pătraţi fiecare, care vor fi scoase la licitaţie internaţională. Procedurile şi operaţiunile petroliere necesar a fi efectuate până la punerea efectivă în exploatare a unui nou zăcământ pot dura câţiva ani.
Costurile pentru dezvoltarea zăcămintelor pot ajunge la sute de milioane de dolari
În conformitate cu prevederile Legii petrolului, zăcămintele existente în subsolul zonei economice exclusive aparţinând platoului continental al Mării Negre aparţin statului, iar Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale este autoritatea desemnată să le valorifice prin concesionare. Procedurile de concesionare durează cel puţin un an şi jumătate şi includ delimitarea perimetrelor, elaborarea pachetelor de date, publicarea anunţului în Monitorul Oficial al României şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, etapă care durează cel puţin trei luni, depunerea şi evaluarea ofertelor, negocierea acordurilor petroliere şi în final aprobarea acestora prin hotărâri de guvern, după obţinerea avizelor ministerelor abilitate.
În timp ce în zona nordică şi vestică a platoului continental adâncimea apei este sub 80 m, iar lucrările pot fi făcute cu instalaţii fixe, costurile pentru o sonda de peste 2.500 m sunt de circa 10-15 de milioane de dolari, iar operaţiile de foraj pot fi făcute cu instalaţii româneşti, în partea de sudică, costurile sunt mult mai mari pentru că adâncimea apei este de peste 80 m, iar lucrările se efectuează cu instalaţii submersibile, de care nu dispune nicio firmă din România. În acest caz, costurile pentru o sondă sunt mult mai mari, în multe cazuri depăşind 40 – 50 milioane de dolari.
Potrivit reprezentantului ANRM, firmele care vor să se implice în explorarea perimetrelor de pe platoul continental al Mării Negre, care vor fi oferite în vederea concesionării, trebuie să aloce cel puţin 10-15 milioane de dolari pentru fiecare perimetru, urmând ca în cazul favorabil al descoperirii unor noi zăcăminte costurile de dezvoltare să fie de ordinul zecilor sau sutelor de milioane de dolari.
Decizia Curţii de la Haga, anunţată la 3 februarie la ora 11.00 (ora României), este obligatorie, executorie şi definitivă, nefiind necesare demersuri formale – precum promulgarea ei pe plan intern sau publicarea în Monitorul Oficial – pentru a intra în vigoare.
Sursa: NewsIn
