Prima jumătate a zilei de duminică a venit cu „recomandarea puternică” a Ministrului Afacerilor Externe către cetățenii români de a evita orice deplasare în Ucraina și de a părăsi „cât mai curând” teritoriul țării vecine.
De asemenea, tot duminică, Belarus a anunţat duminică că exerciţiile militare comune cu Rusia desfăşurate pe teritoriul său, care ar fi trebuit să se încheie duminică, vor continua din cauza agravării tensiunilor în Ucraina vecină. Acest anunţ înseamnă că trupele ruse vor rămâne în Belarus, în plină criză cu occidentalii, în pofida promisiunilor Moscovei că forţele sale vor pleca din această ţară aflată la porţile UE după aceste manevre desfăşurate începând din 10 februarie.
Totodată, serviciile americane ar fi obținut informații potrivit cărora armata rusă a primit ordine pentru efectuarea unui atac pe scară largă asupra Ucrianei, relatează The Washington Post.
Ziua de sâmbătă a fost dominată de Conferința de la Munchen, unde liderii țărilor occidentale au anunțat că Rusia este pe punctul de a invada Ucraina. Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat, sâmbătă, la Vilnius (Lituania) că este evident că Rusia a luat o decizie și că se așează către pozițiile potrivite pentru a declanșa un atac asupra Ucrainei, transmite CNN.
Pe de altă parte, NATO a anunțat că-și închide biroul de la Kiev, iar armata Ucrainei a anunțat primii soldați morți în estul țării. De cealaltă parte, regiunea rusă Rostov, la graniță cu Ucraina, a declarat stare de urgenţă din cauza afluxului de refugiaţi din regiunile separatiste din estul Ucrainei, care au ordonat evacuarea civililor.
UPDATE 15:51: Președinția Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), deținută în prezent de Polonia, a transmis duminică faptul că va convoca o sesiune extraordinară a consiliului permanent al grupului pe tema situației de securitate din Ucraina.
Ucraina a cerut ca sesiunea să aibă loc luni, potrivit unei scrisori postate pe Twitter de Adam Halacinskie, reprezentantul permanent al Poloniei la OSCE.
UPDATE 15:43: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a informat duminică pe omologul său francez Emmanuel Macron în legătură cu evoluția situației de securitate din estul Ucrainei privind bombardamentele „provocatoare” și a reiterat apelul pentru pace și încetarea focului în regiunea Donbas.
„Continuând conversația de ieri, l-am informat pe Emmanuel Macron despre situația actuală de securitate și noile bombardamente provocatoare. Susținem intensificarea procesului de pace. Susținem convocarea imediată a TCG (Trilateral Contact Group – n.r.) și introducerea imediată a unui regim de încetare a focului”, se arată în postarea lui Zelenski.
UPDATE 15:21:Forțele pro-ruse din Transnistria au efectuat exerciții militare în noaptea dintre 18 și 19 februarie, pe fondul amenințării unei invazii ruse asupra Ucrainei, relatează Deschide.md.
Autoproclamatul Minister al Apărării de la Tiraspol a transmis că ar fi vorba de „un exercițiu de control-tactic și trageri reale”.
Au fost efectuate trageri cu mitraliere ale vehiculelor blindate de transport al trupelor și arme de calibru mic cu muniție trasoare.
Ar fi fost lovite ținte simulate cum ar fi „vehicule blindate” sau „grupuri de infanterie”, mai precizează Deschide.md.
Obiectivul exercițiilor ar fi fost ca separatiștii pro-ruși din Transnistria să dobândească experiență în comandă și control și să își îmbunătățească capacitatea de tragere în condiții de vizibilitate limitată.
Sursa foto: Telegram / Украина 24/7
UPDATE 14:50: Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că avansarea în mod repetat de către ţările occidentale a unor date pentru o eventuală invadare a Ucrainei de către Rusia este provocatoare şi poate avea efecte adverse, transmite Interfax, citată de Reuters și preluată de Agerpres.
Preşedintele rus Vladimir Putin nu ţine cont de aceste declaraţii ale statelor occidentale, a spus Peskov, adăugând că Moscova face apel la raţiunea partenerilor occidentali.
El a mai afirmat că situaţia în zona liniei de contact din regiunea Donbas este tensionată la maxim şi orice provocare minoră poate duce la consecinţe ireparabile, potrivit TASS.
Conform purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Rusia este ultima ţară care vrea să alimenteze „războiul” declaraţiilor.
UPDATE 14:41: Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a declarat că a venit timpul ca Occidentul să implementeze măcar o parte din sancţiunile pe care le-a pregătit împotriva Rusiei, transmite Reuters.
„Rusia trebuie oprită chiar acum. Vedem cum se desfăşoară evenimentele”, a afirmat Kuleba duminică.
Declaraţiile lui Kuleba intervin la puţin timp după ce Rusia şi Belarus au anunţat că îşi prelungesc manevrele comune din apropierea frontierelor ucrainene şi în contextul în care liderii occidentali avertizează în privinţa unei invazii iminente după ce ciocnirile s-au intensificat în estul Ucrainei.
„A venit timpul să se acţioneze. Afirm oficial că există toate motivele pentru a implementa, acum, măcar o parte din sancţiunile pregătite împotriva Rusiei”, a spus Kuleba în cadrul unui briefing prin legătură video la conferinţa pentru securitate de la Munchen.
UPDATE 14:33: Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi omologul său rus Vladimir Putin au discutat, duminică, la telefon, timp de o oră şi 45 de minute, potrivit Palatului Elysee, citat de AFP.
„Convorbirea telefonică cu preşedintele Putin a durat 1h45. Preşedintele Republicii discută în prezent telefonic cu preşedintele Zelenski”, a anunţat preşedinţia franceză.
După discuţia cu Putin, Macron are o convorbire telefonică și cu pe preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
UPDATE 14:26: Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a declarat că „nu are rost ca Rusia să atace pe cineva”, îndemnând partenerii occidentali „apeleze la rațiune”, relatează The Guardian.
„Vă îndemnăm să vă puneți întrebarea: ce rost are ca Rusia să atace pe cineva?”, a spus Peskov, duminică, într-un interviu difuzat de postul TV de stat, Rossia 1.
Oficialul de la Kremlin a criticat, de asemenea, Occidentul pentru că „nu se pricepe la istorie”, susținând că Rusia nu a invadat niciodată o altă țară.
„Vă reamintim că Rusia nu a atacat niciodată pe nimeni de-a lungul istoriei sale. Și Rusia, care a supraviețuit atâtor războaie, este ultima țară din Europa care vrea să vorbească, chiar să pronunțe cuvântul «război»”.
Întrebat despre situația din Donbas, Peskov a avertizat că orice „orice scânteie, orice incident neplanificat sau orice provocare minoră poate duce la consecințe ireparabile”.
UPDATE 13:34: Ministerul olandez de Externe a anunţat că îşi mută ambasada din Ucraina de la Kiev la Liov, în contextul temerilor din ce în ce mai mari că Rusia va invada ţara vecină.
“Din motive de siguranţă, am decis astăzi să mutăm activităţile ambasadei la Liov”, a precizat ministerul, citat de News.ro.
Anterior, şi Marea Britanie şi SUA au anunţat că îşi mută activităţile ambasadelor de la Kiev la Liov.
Olandezilor care sunt încă în Ucraina li s-a cerut să părăsească rapid ţara.
KLM a fost prima companie care a suspendat zborurile către Ucraina.
UPDATE 13:27: Ucraina a suspendat duminică operațiunile la unul dintre cele șapte puncte de control spre teritoriul din Donbas, din cauza bombardamentelor repetate, a anunțat armata ucraineană, potrivit Reuters.
Atacurile venite de dincolo de linia de contact care separată forțele guvernamentale ucrainene și separatiștii pro-ruși au crescut semnificativ începând de săptămâna trecută.
Executivul de la Kiev a denumit aceste bombardamente drept „o provocare”, iar aliații occidentali sunt îngrijorați că Rusia ar putea folosi escaladarea din Donbas drept pretext pentru un conflict mai larg.
„Având în vedere escaladarea situației și faptul că nu se poate garanta siguranța populației civile care folosește punctul de trecere, folosirea lui va fi suspendată”, au anunțat autoritățile militare ucrainene, duminică.
UPDATE 13:16: Evaluările spionilor americani şi britanici privind Ucraina nu sunt de încredere, întrucât au făcut atât de multe greşeli grave înainte de invazia Irakului condusă de SUA, a declarat, duminică, primul adjunct al reprezentantului Rusiei la NATO, relatează Reuters.
„Nu avem încredere în serviciile de informaţii americane şi britanice, ne-au dezamăgit pe noi, lumea întreagă, în multe ocazii, este suficient să amintesc de armele de distrugere în masă din Irak”, a declarat Dmitri Polianski la canalul Sky.
Polianski a mai spus că nimeni nu ar trebui să-i spună Rusiei unde să desfăşoare exerciţii militare pe teritoriul său.
Casa Albă a reiterat sâmbătă că Rusia poate lansa oricând un atac asupra Ucrainei. Preşedintele american Joe Biden are pe agendă duminică să participe la o reuniune a Consiliului naţional de securitate privind criza din Ucraina – un eveniment rar-, a anunţat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki.
Preşedintele Biden a fost informat despre discuţiile de la Conferinţa de securitate de la Munchen dintre liderii occidentali cu privire la criza ucraineană, iar consilierii săi pentru securitate naţională „au reiterat că Rusia poate lansa un atac asupra Ucrainei în orice moment”, a adăugat Psaki.
La rândul său, premierul britanic Boris Johnson a spus, într-un interviu pentru BBC, referindu-se la invazia rusă, că „toate semnele indică faptul că planul a început deja, într-un anumit sens”.
UPDATE 13:08: Ministerul Afacerilor Externe anunţă că, în contextul ultimelor evoluţii de securitate din proximitatea Ucrainei şi din regiunea Mării Negre, a fost actualizat textul alertei curente de călătorie pentru Ucraina.
„MAE recomandă puternic cetăţenilor români evitarea oricărei deplasări în Ucraina, manifestarea unei atenţii deosebite şi, de asemenea, recomandă să ia în considerare părăsirea teritoriului acestui stat cât mai curând”, precizează duminică MAE, într-un comunicat de presă.
Totodată, MAE continuă să recomande ferm evitarea deplasărilor în Peninsula Crimeea şi în zona de est a Ucrainei, respectiv în regiunile Doneţk şi Lugansk, precum şi în zona de frontieră a Ucrainei cu Federaţia Rusă şi Belarus, reamintind că situaţia de securitate se menţine tensionată şi fluidă.
În egală măsură, MAE sfătuieşte cetăţenii români, inclusiv reprezentanţii mass-media, să fie vigilenţi, să evite aglomerările mari de oameni, să se informeze permanent din surse sigure şi să îşi ajusteze prompt planurile de călătorie, în funcţie de situaţia de securitate din zonă.
De asemenea, MAE recomandă cetăţenilor români care se află în Ucraina să manifeste atenţie sporită şi să respecte reglementările stabilite de autorităţile ucrainene.
MAE, prin misiunea diplomatică şi oficiile consulare din Ucraina, este pregătit să acorde protecţie şi asistenţă consulară cetăţenilor români.
Ministerul de Externe reia recomandarea către cetăţenii români care se află în Ucraina să îşi notifice coordonatele prezenţei lor în Ucraina prin platforma e-consulat.ro (https://www.econsulat.ro/CetateniRomaniInregistrati/Inregistreaza) sau contactând telefonic cel mai apropiat oficiu consular (Ambasadei României la Kiev: +380936252717, Consulatul General Cernăuţi: +380635669918; Consulatul General Odessa: +380955412788; Consulatul Solotvino: +380682140918).
MAE reaminteşte că la nivelul Departamentului Consular a fost activată o linie telefonică dedicată cetăţenilor români care se află temporar în Ucraina şi care solicită protecţie şi asistenţă consulară – telefon 0040.751.084.537.
UPDATE 13:03: Belarus a anunţat duminică că exerciţiile militare comune cu Rusia desfăşurate pe teritoriul său, care ar fi trebuit să se încheie duminică, vor continua din cauza agravării tensiunilor în Ucraina vecină, relatează AFP, citată de Agerpres.
Acest anunţ înseamnă că trupele ruse vor rămâne în Belarus, în plină criză cu occidentalii, în pofida promisiunilor Moscovei că forţele sale vor pleca din această ţară aflată la porţile UE după aceste manevre desfăşurate începând din 10 februarie.
„Ţinând cont de intensificarea activităţii militare în apropierea frontierelor (…) şi de agravarea situaţiei în Donbas, preşedinţii din Belarus şi Rusia au decis să continue inspecţia forţelor”, a anunţat duminică Ministerul belarus al Apărării pe contul său de Telegram.
În cursul acestei „inspecţii” a trupelor, termen care desemnează efectuarea de manevre potrivit AFP, „elementele de apărare” din Belarus şi Rusia „care nu au fost abordate într-un mod atât de detaliat până acum vor fi examinate în profunzime”, a continuat ministerul.
Potrivit Minskului, obiectivul manevrelor rămâne „asigurarea unui răspuns adecvat şi al unei dezescaladări a pregătirilor militare desfăşurate de persoane rău-intenţionate în apropiere de frontiere”.
UPDATE 12:52: The Washington Post: Armata rusă ar fi primit ordinul de a invada pe scară largă Ucraina, susțin serviciile de informații americane / Unii aliați europeni, frustrați de faptul că Statele Unite nu le oferă suficiente detalii și pun la îndoială convingerile SUA
UPDATE 12:18: Forțele Aeriene Române au ridicat de la sol avioane de luptă pentru două misiuni de poliție aeriană, după ce a fost emisă o alertă NATO în Marea Neagră.
În perioada 17-19 februarie aeronave de tip F-16 Fighting Falcon şi MiG-21 LanceR din cadrul Forțelor Aeriene Române au executat 2 misiuni reale de poliție aeriană în spațiul aerian naţional, transmit Forțele Aeriene Române.
Dirijarea, controlul şi coordonarea misiunii au fost gestionate de către controlorii de trafic aerian din cadrul Centrului de Operaţii Aeriene.
Centrul NATO de operaţiuni aeriene combinate (CAOC) Torrejón a ordonat decolarea aeronavelor aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană în România sub comandă NATO. Decizia a fost luată în urma detectării unor activități aeriene deasupra Mării Negre, în afara spațiului aerian național.
MaPN a explicat că aeronavele militare românești au executat patrulare aeriană după care au revenit la aerodromul de bază pentru refacerea capacităţii de zbor.
În prezent Forţele Aeriene Române execută, alături de militari din forțele aeriene ale Italiei, Germaniei și Statelor Unite, misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO pentru apărarea spaţiului aerian naţional.
Misiunile de instruire în comun au ca principal obiectiv creşterea interoperabilităţii între aliaţii din cadrul NATO, iar misiunile de poliție aeriană desfășurate în comun contribuie la dezvoltarea capacităţii de reacţie şi descurajare, mai precizează Forțele Aeriene Române.
UPDATE 11:56 Occidentalii nu pot continua să întindă pe termen nedefinit ”o ramură de măslin”, în timp ce Rusia amplică tensiunile de-a lungul frontierei ucrainene, a declarat duminică preşedintele Consiliului European, Charles Michel, relatează AFP, citată de Agerpres.
„Marea întrebare rămâne: vrea Kremlinul dialog?”, s-a întrebat Charles Michel într-un discurs rostit la Conferinţa pentru securitate de la Munchen. „Nu putem să oferim pentru eternitate o ramură de măslin în timp ce Rusia efectuează teste cu rachete şi continuă să comaseze trupe” la frontiera ucraineană, a adăugat el.
Declaraţiile Kremlinului „ofereau, în urmă cu câteva zile, o foarte mică rază de speranţă, dar acţiunile sale iau forma unei întăriri militare continue cu incidente grave în Donbas”, în estul Ucrainei, unde ciocnirile armate s-au înmulţit în ultimele zile, a mai spus responsabilul european de rang înalt.
El a reiterat hotărârea occidentalilor de a răspunde la orice agresiune pe teritoriul Ucrainei cu un pachet de sancţiuni împotriva Rusiei.
Rusia „spera să semene divizare, să ne slăbească alianţa, să ne divizeze şi, în fapt, au făcut exact contrariul”, a declarat Charles Michel, dând asigurări că unitatea americanilor şi europenilor a fost „cimentată”.
UPDATE 11:50 SUA şi Marea Britanie vor încerca să oprească accesul companiilor ruse la dolari americani şi lire sterline dacă Kremlinul ordonă o invazie a Ucrainei, a declarat premierul britanic Boris Johnson pentru BBC, relatează Reuters.
„Planul pe care îl vedem este pentru ceva care ar putea fi cu adevărat cel mai mare război din Europa din 1945 în termeni de mărime”, a spus Johnson.
„Am putea asista nu numai la o invazie prin est prin Donbas, ci, potrivit informaţiilor pe care le vedem, şi la una din nord, din Belarus, care ar duce la încercuirea chiar a Kievului, după cum ne-a explicat Joe Biden noaptea trecută”, a adăugat el.
„Cred că mulţi oameni trebuie să înţeleagă pur şi simplu costul în vieţi omeneşti pe care l-ar presupune acest lucru, nu numai pentru ucraineni, ci şi pentru ruşi”, a mai afirmat el.
Boris Johnson a spus că sancţiunile împotriva Rusiei în eventualitatea unei invazii vor merge mult mai departe decât s-a sugerat anterior în public.
El a spus că Regatul Unit şi Statele Unite vor opri companiile ruse „să facă tranzacţii în lire şi dolari”, o mişcare despre care a spus că „ar lovi foarte, foarte rău” prin impactul ei, a relatat BBC.
UPDATE 10.10 Ambele părţi în conflict în regiunea disputată din estul Ucrainei au raportat noi încălcări ale încetării focului duminică, la o zi după ce şeful NATO a spus că toate semnele indică faptul că Rusia plănuieşte un atac la scară întreagă asupra statului vecin, relatează dpa, citată de Agerpres.
Separatiştii susţinuţi de Rusia din aşa-numitele republici Lugansk şi Doneţk au afirmat că există sate care au fost lovite cu obuze de mai multe ori de la miezul nopţii. Armata ucraineană a semnalat mai multe încălcări ale încetării focului în cursul dimineţii. Informaţiile din cele două surse nu au putut fi verificate independent, notează dpa.
UPDATE 08.16 Întrebat la BBC dacă crede că o invazie rusă în Ucraina este iminentă, premierul britanic Boris Johnson a spus: “Mă tem că asta arată dovezile. Rusia pare că se pregătește de cel mai mare război, ca amploare, pe care l-am văzut după 1945 în Europa și adevărul este că sunt toate semnele că planul său a început deja, în anumite privințe”. Johnson vorbește despre intenția Rusiei de a încercui capitala Kiev, prin Belarus.
UPDATE 07.38 Observatorii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au raportat, sâmbătă, peste 1.500 de încălcări ale încetării focului în estul Ucrainei într-o singură zi, cel mai mare număr înregistrat în acest an, informează The Guardian.
Raportul a acoperit atacurile de vineri, în care observatorii au înregistrat 975 de încălcări în Lugansk şi 591 în Doneţk, două regiuni parţial controlate de separatiştii proruşi. Observatorii au mai spus că a înregistrat 860 de explozii în Lugansk şi 553 în Doneţk.
UPDATE 07.32 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, sâmbătă, că a avut un apel telefonic „urgent” cu omologul său francez Emmanuel Macron, pentru a discuta despre potenţialul de „dezescaladare imediată şi o soluţie politică diplomatică” în estul Ucrainei.
Într-un mesaj pe Twitter, Zelenski a spus că l-a informat pe Macron despre „agravarea situaţiei de pe front, pierderile noastre, bombardamentele…”
UPDATE 07.22 Rusia poate lansa oricând un atac asupra Ucrainei, a reiterat sâmbătă Casa Albă, pe fondul tensiunilor accentuate dintre Moscova şi statele occidentale, transmite duminică AFP.
Preşedintele american Joe Biden are pe agendă duminică să participe la o reuniune a Consiliului naţional de securitate privind criza din Ucraina – un eveniment rar-, a anunţat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki.
UPDATE 07.20 Germania îşi va pune trupele din forţa de reacţie rapidă a NATO într-o stare de alertă mai ridicată, care să le permită să se desfăşoare mai rapid pentru a proteja aliaţii est-europeni în cazul unei escaladări a tensiunilor cu Rusia, conform unui anunţat al ministerului apărării de la Berlin, informează Reuters.
UPDATE 07.19 Uniunea Europeană şi-a exprimat sâmbătă îngrijorarea cu privire la intensificarea eforturilor de manipulare a informaţiilor menite să servească drept pretexte inventate pentru a justifica o escaladare militară în Ucraina, transmite AFP, citată de Agerpres.
Avertismentul vine în momentul în care presa de stat rusă a publicat informaţii neverificabile despre violenţe în estul Ucrainei, o regiune deţinută parţial de rebelii pro-ruşi. Presa rusă acuză Kievul că plănuieşte un atac asupra enclavei rebele din regiunile Doneţk şi Lugansk.
UPDATE 07.18 Occidentalii au dificultăţi să vorbească cu o singură voce în criza cu Rusia, Germania exprimându-se mai prudent în declaraţii sâmbătă, comparativ cu asigurarea afişată de Washington că un atac asupra Ucrainei este iminent, informează AFP, citată de Agerpres.
„În situaţii de criză, cel mai rău lucru este să presupunem sau să încercăm să ghicim” ce se va întâmpla, a declarat ministrul german de externe Annalena Baerbock la Munchen, după o întâlnire G7, a cărui preşedinţie este deţinută în prezent de Germania.
Scopul întâlnirii miniştrilor de externe din G7 a fost tocmai coordonarea taberei occidentale în faţa Moscovei.
Occidentalii au dificultăţi să vorbească cu o singură voce în criza cu Rusia, Germania exprimându-se mai prudent în declaraţii sâmbătă, comparativ cu asigurarea afişată de Washington că un atac asupra Ucrainei este iminent, informează AFP.
„În situaţii de criză, cel mai rău lucru este să presupunem sau să încercăm să ghicim” ce se va întâmpla, a declarat ministrul german de externe Annalena Baerbock la Munchen, după o întâlnire G7, a cărui preşedinţie este deţinută în prezent de Germania.
Scopul întâlnirii miniştrilor de externe din G7 a fost tocmai coordonarea taberei occidentale în faţa Moscovei.
