Românii rămân printre cei mai puțin interesați de achiziția online a biletelor pentru concerte, festivaluri, spectacole sau alte evenimente, potrivit celor mai recente date Eurostat. În 2025, doar 12,6% dintre persoanele din România au cumpărat online un astfel de bilet în cele trei luni anterioare sondajului, un nivel de peste două ori mai mic decât media Uniunii Europene, de 26,8%.
România este depășită doar de Bulgaria, unde ponderea este de 11,4%. La polul opus, Irlanda se detașează cu 51,5%, urmată de Țările de Jos, cu 48,1%, și Danemarca, cu 47,9%. Diferența dintre România și Irlanda ajunge astfel la aproape 39 de puncte procentuale.
România, mult sub media europeană
La nivelul Uniunii Europene, 26,8% dintre persoanele analizate au cumpărat online bilete pentru evenimente în 2025, față de aproximativ 23% în 2024. Creșterea de 3,8 puncte procentuale indică extinderea rapidă a comerțului digital în zona serviciilor culturale și de divertisment.
România nu ține însă pasul cu această evoluție. Ponderea de 12,6% indică un nivel de utilizare a canalelor digitale pentru cumpărarea biletelor semnificativ mai redus decât în majoritatea statelor membre, conform 2eu.brussels.
Datele trebuie interpretate însă cu atenție. Indicatorul Eurostat măsoară persoanele care au cumpărat online cel puțin un bilet în perioada analizată, nu frecvența participării la evenimente și nici valoarea cheltuielilor. Cu alte cuvinte, o persoană care a cumpărat un singur bilet și una care a făcut mai multe achiziții sunt încadrate în aceeași categorie.
Orașul și vârsta contează
Comportamentul de cumpărare online diferă semnificativ și în funcție de mediul de rezidență. În orașe, aproximativ 34% dintre utilizatorii de internet din UE au cumpărat bilete online pentru evenimente, față de numai 23% în zonele rurale.
Diferența de 11 puncte procentuale poate fi explicată parțial prin accesul mai mare la evenimente culturale în mediul urban și prin disponibilitatea mai ridicată a conexiunilor rapide la internet. Orașele concentrează, de asemenea, o proporție mai mare de concerte, festivaluri, spectacole, competiții sportive și cinematografe pentru care biletele sunt comercializate prin platforme digitale.
Vârsta este un alt factor important. Adulții tineri, în special grupa 25–34 de ani, se află printre cei mai activi utilizatori ai serviciilor culturale cumpărate online. Pe măsură ce vârsta crește, utilizarea acestor servicii scade.
Studenții reprezintă una dintre categoriile cu cea mai mare utilizare a achizițiilor culturale digitale. În rândul studenților care folosesc internetul, 36% au cumpărat bilete pentru evenimente, aceasta fiind cea mai populară categorie de achiziție culturală online pentru acest grup.
Biletele sunt doar o parte din transformarea consumului cultural
Achiziția online de bilete face parte dintr-o schimbare mai amplă a modului în care europenii consumă cultură și divertisment.
În 2025, 39% dintre utilizatorii de internet din Uniunea Europeană au cumpărat cel puțin unul dintre serviciile culturale analizate de Eurostat. Cele mai populare sunt abonamentele plătite pentru filme, seriale sau transmisii sportive, utilizate de aproximativ 33% dintre utilizatorii de internet.
Pe locul al doilea se află biletele pentru evenimente, cu 29%, urmate de abonamentele la servicii de streaming muzical, cu 23%.
În schimb, streamingul de jocuri rămâne mult mai puțin răspândit, cu doar 6%. Aproximativ 12% dintre utilizatorii de internet au cumpărat însă jocuri în format digital.
Pentru muzică și conținut video, consumul digital a depășit deja în mare măsură utilizarea suporturilor fizice. În cazul cărților, tranziția este mai lentă: datele disponibile arată că în 2024, 16% dintre utilizatorii de internet cumpăraseră cărți tipărite, reviste sau ziare, în timp ce 9% cumpăraseră cărți electronice sau audiobookuri.
România, în urma Europei și la alte servicii digitale
Decalajul României nu se limitează la cumpărarea online a biletelor. România se află printre statele cu cele mai reduse niveluri de utilizare a serviciilor culturale digitale.
Diferențele sunt vizibile inclusiv în cazul abonamentelor pentru filme, seriale sau sport. În Irlanda, aproximativ 64% dintre utilizatorii de internet folosesc astfel de servicii, față de 61% în Danemarca, 59% în Țările de Jos și 54% în Suedia.
La nivel european, digitalizarea consumului cultural este susținută de gradul ridicat de utilizare a internetului. În 2025, 94% dintre persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani au declarat că au utilizat internetul în cele trei luni anterioare sondajului.
Internetul nu este folosit însă doar pentru divertisment. Aproximativ 71% dintre utilizatorii europeni au urmărit știri online în 2025. În datele disponibile pentru 2024, 79% urmăreau televiziune sau videoclipuri pe internet, iar 65% ascultau sau descărcau muzică.
Educația influențează consumul digital
Nivelul de educație este asociat, la rândul său, cu utilizarea serviciilor culturale digitale. Pentru consumul de știri online, de exemplu, proporția ajunge la 83% în rândul persoanelor cu nivel ridicat de educație, față de 53% în cazul celor cu nivel redus sau fără educație formală.
Pentru streamingul video, diferența este de 86% față de 73%, iar pentru muzică de 74% față de 59%.
Există însă și excepții. Jocurile sunt mai utilizate în rândul persoanelor cu un nivel mai redus de educație formală.
Diferențele dintre femei și bărbați sunt mai mici în cazul biletelor pentru evenimente. Femeile au chiar o pondere ușor mai ridicată la această categorie de cumpărături online, în timp ce bărbații sunt mai activi în achiziția de jocuri și software.
România are cel mai redus nivel de utilizare a AI din UE
Un alt indicator analizat de Eurostat evidențiază un decalaj digital important pentru România: utilizarea inteligenței artificiale generative.
În 2025, 35% dintre utilizatorii de internet din UE au declarat că au folosit instrumente de inteligență artificială generativă în cele trei luni anterioare sondajului. Proporția urcă la 65% în rândul tinerilor de 16–24 de ani și la 72% în cazul studenților.
România are însă cea mai mică pondere din Uniunea Europeană, de numai 19%, fiind urmată de Italia, cu 22%.
Datele sugerează astfel că diferența dintre România și statele europene din frunte nu este vizibilă doar în ceea ce privește cumpărăturile online, ci și în adoptarea unor tehnologii și servicii digitale noi.
Un decalaj care depășește piața biletelor
Datele Eurostat nu demonstrează că românii participă mai puțin la evenimente culturale decât cetățenii altor state europene. Ele arată însă că utilizarea canalelor digitale pentru accesul la aceste evenimente este mult mai redusă.
În timp ce în Irlanda mai mult de jumătate dintre persoanele analizate au cumpărat online bilete pentru evenimente, România se află la 12,6%. Diferența reflectă probabil o combinație de factori: nivelul veniturilor, oferta culturală, infrastructura digitală, obiceiurile de consum și gradul de adopție a serviciilor online.
În ansamblu, statisticile Eurostat conturează imaginea unei Europe în care consumul cultural se mută tot mai rapid în mediul digital, de la bilete și streaming până la muzică, jocuri și instrumente de inteligență artificială. România participă la această transformare, dar într-un ritm considerabil mai lent decât majoritatea statelor membre.
Iar diferența nu este doar una statistică. Ea arată cât de mare este încă distanța dintre România și nucleul european în ceea ce privește utilizarea efectivă a serviciilor digitale în viața de zi cu zi.
Foto: magnific.com
