România încearcă să convingă Standard & Poor’s că măsurile fiscale luate în ultimul an au început să producă rezultate și că deficitul bugetar se află pe o traiectorie descendentă. Mesajul transmis de economiștii care au discutat joi cu reprezentanții agenției este însă unul cu două componente: cifrele de până acum oferă argumente pentru menținerea ratingului, dar adevăratul test va fi continuitatea reformelor după formarea unui nou guvern.
România are în prezent ratingul BBB- din partea S&P, ultima treaptă din categoria recomandată pentru investiții, cu perspectivă negativă. Decizia agenției este așteptată pe 2 octombrie, iar o eventuală retrogradare cu o treaptă ar duce România în categoria speculativă, „junk”.
Dăianu: cifrele nu justifică, deocamdată, o retrogradare
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, spune că datele macroeconomice nu indică, în acest moment, un motiv evident pentru o retrogradare a ratingului suveran.
„În esență, este vorba de faptul că datele macroeconomice nu justifică o retrogradare a ratingului suveran. Chiar dacă avem o criză politică”, a declarat Dăianu la TVR Info.
Economistul atrage însă atenția că România nu își poate permite să inverseze măsurile de consolidare fiscală.
În opinia sa, următorul guvern va avea de luat rapid decizii importante, inclusiv o rectificare bugetară. O rectificare care ar majora deficitul sau o eventuală renunțare la măsurile fiscale adoptate până acum ar transmite, spune Dăianu, un semnal negativ.
„Contează foarte mult ca noul guvern să nu facă prostii”, a afirmat președintele Consiliului Fiscal.
Dincolo de disputa politică, Dăianu insistă asupra unei realități care nu trebuie pierdută din vedere: chiar și după ajustarea din acest an, un deficit de aproximativ 6% din PIB rămâne foarte ridicat.
Ionuț Dumitru: mai mult de jumătate din ajustarea necesară a fost făcută
Ionuț Dumitru, economist și consilier al premierului interimar Ilie Bolojan, consideră că principalul argument al României în fața S&P este evoluția deficitului.
„Ceea ce contează cel mai mult sau are o pondere foarte mare este situația bugetară”, a explicat Dumitru.
Potrivit acestuia, măsurile adoptate în ultimul an au redus deficitul către nivelul de aproximativ 6% din PIB. România mai are însă un drum lung până la obiectivul european de sub 3%.
„Mai bine de jumătate din corecția necesară s-a făcut deja”, a susținut economistul.
Problema pe care o urmăresc agențiile de rating este însă ceea ce urmează.
Dumitru spune că Fitch, Moody’s și S&P au apreciat măsurile luate până acum, dar vor să vadă dacă această traiectorie poate fi continuată în 2027 și 2028.
Aici intervine factorul politic. România funcționează de mai multe luni cu un guvern interimar, iar incertitudinea privind formarea unui Executiv cu puteri depline complică perspectiva fiscală pe termen mediu.
Bolojan: „Important este să menținem linia politicilor”
Premierul interimar Ilie Bolojan a prezentat întâlnirea cu reprezentanții S&P drept o ocazie de a explica rezultatele ajustării bugetare.
Potrivit Guvernului, deficitul bugetar din primele șapte luni ale anului a fost cu peste 28 de miliarde de lei mai mic decât în aceeași perioadă din 2025. Executivul susține că această evoluție confirmă efectele măsurilor de reducere a cheltuielilor publice adoptate în ultimul an.
Pentru Bolojan, adevărata miză este însă bugetul pentru 2027.
„Anul 2027 va depinde de modul în care va fi construit bugetul pentru anul viitor. Dacă menținem linia politicilor actualului guvern – și pentru sănătatea economiei este important să o menținem – putem continua traiectoria de reducere a deficitului bugetar”, a afirmat premierul interimar.
Bolojan a indicat și câteva dintre reformele pe care le consideră necesare pentru ca ajustarea să nu fie doar una contabilă: o administrație mai eficientă, reformarea companiilor de stat, prioritizarea cheltuielilor și investiții care să susțină creșterea economică.
Nazare: România are „argumente mai solide” decât în urmă cu câteva luni
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că principala carte jucată de România în fața S&P este execuția bugetară.
Potrivit lui Nazare, cifrele indică faptul că ajustarea nu se limitează la reducerea deficitului, ci începe să se reflecte și în structura cheltuielilor publice. Ministrul susține că investițiile finanțate din fonduri europene au fost protejate, iar resursele sunt orientate către proiecte considerate cu impact economic ridicat.
Nazare recunoaște însă existența unor vulnerabilități: incertitudinea politică, presiunile externe și costurile de finanțare.
Mesajul său către agenție este că România trebuie să continue ceea ce a început, fără o relaxare prematură a politicii fiscale.
„Un rating de investiții nu se apără prin declarații, ci prin execuție, predictibilitate și continuitatea deciziilor fiscale”, a transmis ministrul Finanțelor.
El consideră esențiale continuitatea consolidării fiscale, un buget credibil pentru 2027, limitarea creșterii cheltuielilor rigide, protejarea investițiilor europene și continuarea reformelor structurale.
Marea întrebare: cine va aplica măsurile în 2027?
În acest moment, acesta este probabil cel mai important punct al evaluării.
România poate prezenta S&P cifre privind reducerea deficitului și măsurile deja adoptate. Agenția trebuie însă să evalueze și capacitatea statului de a continua ajustarea în anii următori.
Aici apare problema guvernului interimar.
Un Executiv fără un mandat politic deplin are o capacitate limitată de a adopta și implementa reforme structurale de amploare. Iar pentru agențiile de rating contează nu doar ceea ce s-a făcut, ci și credibilitatea planului pentru perioada următoare.
S&P a menținut ratingul României la BBB- cu perspectivă negativă, iar evaluarea din această toamnă are loc într-un context în care Fitch și Moody’s au păstrat, la rândul lor, România în categoria investment grade.
Pericolul nu este doar deficitul de anul acesta
Chiar dacă România încheie 2026 cu deficitul în zona țintei asumate, problema fiscală nu dispare.
Un deficit de aproximativ 6% este încă departe de pragul de 3% prevăzut de regulile europene. În plus, România trebuie să finanțeze în continuare deficitul și să refinanțeze datoria publică, într-un moment în care costurile de împrumut sunt ridicate.
De aceea, o eventuală schimbare de direcție în 2027 ar putea conta mai mult pentru evaluarea pe termen mediu decât rezultatul contabil al anului 2026.
Economistul Ionuț Dumitru spune exact acest lucru: agențiile vor să vadă „perspectiva anilor următori”, în special 2027 și 2028.
2 octombrie, verdictul
România ajunge astfel la evaluarea S&P cu un argument important: deficitul a început să fie redus, iar măsurile adoptate au produs efecte în execuția bugetară.
Dar există și o întrebare la care cifrele din primele șapte luni nu pot răspunde: va continua aceeași politică fiscală după formarea următorului guvern?
Aceasta este, în esență, miza următoarelor zile. România nu încearcă doar să demonstreze că a început corecția deficitului. Trebuie să convingă că poate continua corecția și că măsurile nu vor fi abandonate după schimbarea guvernului.
Pe 2 octombrie, S&P va anunța decizia privind ratingul suveran. Până atunci, mesajul transmis de economiști și autorități este unul comun: ajustarea făcută până acum oferă argumente pentru menținerea ratingului, însă continuitatea fiscală și stabilitatea politică vor cântări în evaluarea perspectivelor României.
