Recesiunea bate la ușă, inflația rămâne ridicată, companiile anunță concedieri, iar unele afaceri își închid porțile. Și totuși, piața muncii din România nu s-a blocat. La începutul lunii septembrie, angajatorii aveau declarate peste 32.000 de locuri de muncă vacante, potrivit datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Mai exact, la 9 septembrie, în evidențele ANOFM figurau 32.906 locuri de muncă disponibile la nivel național. Cu un an înainte, numărul era de 34.672, ceea ce înseamnă că oferta este mai mică cu aproximativ 1.800 de posturi.
Mesajul transmis de ANOFM este însă clar: cererea de forță de muncă există în continuare, iar persoanele care și-au pierdut locul de muncă au posibilitatea de a reveni în activitate.
Bucureștiul conduce detașat
Cele mai multe locuri de muncă sunt concentrate în marile centre economice și în zonele cu activitate industrială și de servicii mai intensă.
Bucureștiul se află la mare distanță de restul țării, cu 7.832 de posturi disponibile. Urmează Clujul, cu 3.324 de locuri de muncă, Bihorul, cu 2.219, Constanța, cu 1.800, și Ilfovul, cu 1.706.
În clasament mai apar Iașiul, cu 1.476 de locuri de muncă vacante, Sibiul, cu 1.407, Prahova, cu 1.025, Mureșul, cu 718, și Doljul, cu 692.
Diferențele dintre județe arată cât de concentrată rămâne piața muncii. Bucureștiul și zona metropolitană, marile centre universitare și economice și județele cu industrii puternice continuă să atragă cea mai mare parte a cererii de personal.
Construcțiile, principalul angajator
Dacă există un domeniu care continuă să caute masiv oameni, acesta este construcțiile.
Lucrările de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale însumează, pe cele două coduri CAEN indicate de ANOFM, 5.022 de locuri de muncă vacante. Numai pe codul 4100 sunt declarate 2.954 de posturi, iar pe codul 4120 alte 2.068.
Transporturile rutiere de mărfuri reprezintă un alt sector cu cerere importantă de personal, cu 2.352 de posturi disponibile.
Cerere există și în activitățile poștale și de curierat, unde sunt disponibile 1.624 de locuri de muncă, dar și în sectorul muncii temporare, cu 1.578 de posturi.
Restaurantele caută, la rândul lor, 1.203 angajați, în timp ce firmele de protecție și pază au declarate 1.011 locuri de muncă vacante.
Pe lista domeniilor cu deficit de personal se mai află asistența spitalicească, cu 793 de posturi, comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate, predominant alimentare, cu 638 de locuri, și activitățile generale de curățenie a clădirilor, cu 554.
Nu toate joburile sunt însă în domeniile cu salarii mari
Oferta de locuri de muncă spune doar o parte din poveste. Cealaltă este nivelul salariilor.
Câștigul salarial mediu net din România a ajuns în luna iulie la 5.820 de lei, cu 86 de lei, respectiv 1,5%, peste nivelul din iunie. Într-un an, creșterea a fost de 5,5%.
Problema este că salariile au crescut mai lent decât prețurile. Rata anuală a inflației era în iulie de 8,2%, astfel că majorarea nominală a salariului mediu nu a însemnat și o creștere a puterii de cumpărare.
Cu alte cuvinte, România continuă să creeze sau să mențină locuri de muncă, dar angajații se confruntă în continuare cu presiunea scumpirilor.
IT-ul și petrolul rămân în vârful clasamentului salarial
Diferențele dintre domenii sunt foarte mari.
Cele mai ridicate câștiguri salariale medii nete se regăsesc în activitățile de programare și consultanță în tehnologia informației, unde media a ajuns la 13.464 de lei.
Un nivel apropiat se înregistrează în extracția petrolului brut și a gazelor naturale, cu un câștig salarial mediu net de 13.140 de lei.
La polul opus se află alte activități de servicii, cu o medie netă de 2.986 de lei, și pescuitul și acvacultura, cu 3.023 de lei.
Diferența arată că simpla existență a unui loc de muncă disponibil nu spune și cât de atractiv este acesta pentru angajat. Domeniul, calificarea, regiunea și productivitatea companiei contează decisiv în nivelul venitului.
Piața muncii încetinește, dar nu se oprește
Scăderea numărului de posturi vacante față de anul trecut indică o temperare a cererii de personal, însă nu o înghețare a angajărilor.
Mai mult, datele ANOFM arată că în primele opt luni ale anului 2026 au fost încadrate în muncă, prin măsurile agenției, 94.316 persoane.
Așadar, imaginea unei piețe a muncii complet paralizate nu este susținută de date. Companiile continuă să angajeze, în special în construcții, transporturi, curierat, HoReCa, pază și anumite servicii.
Problema este alta: oferta de locuri de muncă este mai redusă decât în urmă cu un an, salariile cresc mai încet decât inflația, iar oportunitățile sunt distribuite foarte inegal între județe și între domenii.
Foto: https://www.magnific.com/
