Dăbuleniul, popular pentru pepenii săi gustoși, începe să arate tot mai diferit. În livezile din sudul Olteniei cresc cu succes fistic, kiwi, kaki, curmale chinezești și „banana nordului”. În 2026, fisticul cultivat la Dăbuleni a ajuns pentru prima dată la maturitate și poate fi recoltat. Un pom de șapte ani a produs în jur de 10 kilograme de fistic, potrivit specialiștilor de la stațiunea de cercetare.
Dacă până acum numele Dăbuleni era aproape sinonim cu lubenița, sudul Olteniei începe să-și construiască o nouă identitate agricolă. În locul unde nisipul și arșița au făcut agricultura dificilă, cercetătorii testează de mai mulți ani plante care, la prima vedere, par desprinse dintr-un peisaj mediteranean sau asiatic. Fisticul, baby kiwi, kaki, curmalul chinezesc și pawpaw, cunoscută drept „banana nordului”, sunt printre speciile care au ajuns să rodească în această zonă.
Iar 2026 vine cu o premieră importantă: fisticul cultivat la Dăbuleni a ajuns la maturitate și poate fi recoltat. La un pom de aproximativ șapte ani s-au obținut în jur de 10 kilograme de fructe, potrivit declarațiilor unui inginer al Stațiunii de Cercetare de la Dăbuleni.
Fisticul, noua vedetă din „Sahara Olteniei”
Imaginile din livezile experimentale de la Dăbuleni seamănă mai degrabă cu cele din zone cunoscute pentru producția de fructe exotice decât cu imaginea tradițională a sudului României.
În acest an, una dintre cele mai spectaculoase culturi este fisticul. Un pom de aproximativ șapte ani a ajuns să producă în jur de 10 kilograme de fructe, iar rezultatul este urmărit cu atenție de cercetători și agricultori. Pentru fermieri, miza nu este doar curiozitatea de a vedea dacă un astfel de pom poate supraviețui în Oltenia. Dacă rezultatele se confirmă în timp, fisticul ar putea deveni o alternativă pentru anumite terenuri și pentru agricultorii care caută culturi mai bine adaptate condițiilor de căldură și secetă. Specialiștii de la Dăbuleni spun că plantele au tolerat bine stresul termic și insolația, în condițiile în care terenurile sunt și irigate.
Dăbuleniul nu mai înseamnă doar pepeni
Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni lucrează de zeci de ani tocmai pe problema valorificării terenurilor nisipoase din sudul Olteniei. Instituția, aflată sub coordonarea Academiei de Științe Agricole și Silvice, are o misiune care devine tot mai importantă pe fondul schimbărilor climatice: identificarea unor culturi și tehnologii care pot funcționa în condițiile specifice acestor terenuri. Activitatea stațiunii în acest domeniu datează din 1959. În ultimii ani, cercetătorii au testat mai multe specii exotice, iar unele dintre ele au demonstrat că se pot adapta surprinzător de bine.
„Banana nordului” pawpaw și baby kiwi cresc în Oltenia
Una dintre curiozitățile din livezile de la Dăbuleni este pawpaw, cunoscută popular drept „banana nordului”. Este o specie originară din America de Nord, iar fructul are o pulpă moale și aromată. Specialiștii de la stațiune descriu aroma ca fiind asemănătoare cu cea a cremei de zahăr ars, în timp ce unele soiuri au note care amintesc de mango. Pentru o regiune în care pepenele a fost vedeta absolută, apariția unei astfel de culturi este mai mult decât o curiozitate.
Este și un semnal că agricultorii încep să se uite la alte specii, mai ales în condițiile în care clima României se schimbă. O altă cultură testată la Dăbuleni este baby kiwi. Fructele sunt mult mai mici decât kiwi-ul clasic din supermarket și au un avantaj pentru consumator: pot fi mâncate direct, fără să fie decojite. Specia este deja cunoscută în cercetarea horticolă românească, fiind printre plantele exotice care au fost aclimatizate și testate în România. La Dăbuleni, baby kiwi se numără printre culturile care au reușit să se adapteze condițiilor locale.
Curmalele chinezești au ajuns deja pe piață
Dacă fisticul este noua vedetă a recoltelor din 2026, curmalul chinezesc este deja mai aproape de consumator. La Dăbuleni se cultivă de mai mulți ani diferite soiuri de curmal chinezesc, iar fructele au ajuns să fie recoltate și valorificate. În 2025, specialiștii indicau o producție de 15-30 de kilograme de fructe de la un singur pom, iar curmalele chinezești erau vândute la aproximativ 20 de lei kilogramul în cadrul activităților de valorificare ale stațiunii. În 2026, prețurile raportate pe piață au ajuns însă la aproximativ 40-50 de lei pe kilogram, în funcție de sursă și de canalul de vânzare. Este una dintre culturile exotice care au trecut deja de etapa de experiment și au ajuns la consumatori.
Schimbarea climei schimbă și agricultura
Dăbuleni este unul dintre locurile în care această transformare se vede foarte clar. Regiunea este cunoscută pentru terenurile nisipoase și pentru temperaturile ridicate, iar agricultura de aici a fost întotdeauna dependentă de apă și de capacitatea fermierilor de a lucra soluri dificile. În 2026, Stațiunea de Cercetare de la Dăbuleni continuă să urmărească tocmai soluțiile pentru aceste condiții. Academia de Științe Agricole și Silvice arată că cercetarea stațiunii este orientată inclusiv către identificarea unor soluții adaptate provocărilor generate de schimbările climatice.
Iar vremea oferă deja argumente pentru această preocupare. Datele Administrației Naționale de Meteorologie arată că vara lui 2026 a adus temperaturi maxime de peste 40°C în mai multe zone ale țării.
