Mulți consumatori se întreabă de ce cresc prețurile alimentelor chiar și atunci când rata inflației începe să scadă. La prima vedere, cele două fenomene par contradictorii. Dacă inflația este mai mică, nu ar trebui ca și prețurile din magazine să scadă?
Răspunsul este nu. Scăderea inflației nu înseamnă automat scăderea prețurilor. Înseamnă, în principal, că prețurile cresc într-un ritm mai lent decât înainte.
Diferența este importantă pentru a înțelege de ce coșul de cumpărături poate rămâne scump, chiar dacă datele statistice arată o încetinire a inflației.
Inflație mai mică nu înseamnă prețuri mai mici
Inflația măsoară ritmul în care crește nivelul general al prețurilor.
Să presupunem că un produs alimentar costă 10 lei într-un an și se scumpește cu 10%. Prețul ajunge la 11 lei.
Dacă în anul următor inflația scade la 5%, prețul nu revine la 10 lei. El crește din nou, de la 11 la 11,55 lei.
Așadar:
inflație de 10% → prețul crește rapid;
inflație de 5% → prețul continuă să crească, dar mai lent;
inflație de 0% → prețul rămâne, în principiu, stabil;
inflație negativă → prețurile medii scad.
Aceasta este explicația de bază pentru de ce cresc prețurile alimentelor chiar dacă inflația scade.
De ce alimentele pot rămâne scumpe?
Prețul final al unui aliment este rezultatul mai multor costuri acumulate pe lanțul economic: producție, procesare, transport, depozitare, energie, ambalare, distribuție și comercializare.
Chiar dacă unele dintre aceste costuri se stabilizează, prețurile nu trebuie să revină automat la nivelurile de acum câțiva ani.
Costurile de producție
Fermierii suportă costuri pentru semințe, îngrășăminte, furaje, energie, combustibil și utilaje.
Dacă aceste costuri cresc, producătorii pot fi nevoiți să majoreze prețurile pentru a-și menține marjele și pentru a-și acoperi cheltuielile.
Energia și transportul
Produsele alimentare trebuie procesate, refrigerate, depozitate și transportate.
Energia și combustibilul influențează, direct sau indirect, costul final al multor produse. Chiar și atunci când prețurile energiei se stabilizează, companiile pot continua să opereze cu costuri mai mari decât înaintea unui val inflaționist.
Seceta și fenomenele meteorologice
Producția agricolă depinde puternic de condițiile meteo.
Seceta, temperaturile extreme, ploile abundente sau alte fenomene pot reduce recoltele și pot afecta oferta anumitor produse. Când oferta scade, iar cererea se menține, presiunea asupra prețurilor poate crește.
Prețurile internaționale
Piața alimentară este conectată la economia globală.
România importă sau utilizează produse și materii prime provenite din alte țări. Prețurile internaționale la cereale, uleiuri vegetale, cafea, cacao, zahăr sau alte materii prime pot influența prețurile de pe piața locală.
Cursul valutar poate avea, de asemenea, un rol atunci când produsele sau materiile prime sunt importate.
De ce nu scad prețurile imediat când dispar cauzele scumpirilor?
Un alt motiv pentru care consumatorii percep prețurile ca fiind în continuare ridicate este faptul că prețurile au acumulat deja creșterile din anii anteriori.
Dacă un produs s-a scumpit cu 20%, iar ulterior inflația încetinește, scăderea ritmului de creștere nu șterge majorarea de 20%.
Pentru ca produsul să revină la prețul inițial, ar fi nevoie de o reducere efectivă a prețului, nu doar de o inflație mai mică.
De exemplu, dacă un produs a crescut de la 10 la 12 lei, o inflație ulterioară de 2% înseamnă că prețul poate ajunge la 12,24 lei. Pentru revenirea la 10 lei ar fi necesară o reducere semnificativă.
De ce simțim scumpirile mai puternic la alimente?
Alimentele ocupă un loc important în bugetul gospodăriilor și sunt cumpărate frecvent.
Consumatorii observă mult mai ușor o schimbare de preț la pâine, lapte, carne, ouă, legume sau ulei decât la produse cumpărate o dată pe an.
În plus, structura coșului de cumpărături diferă de coșul statistic utilizat pentru calcularea inflației. Experiența individuală poate fi, prin urmare, diferită de rata generală a inflației.
Cererea și oferta influențează prețurile
Prețurile alimentelor sunt influențate și de raportul dintre cerere și ofertă.
Dacă un produs devine mai greu de găsit din cauza unei recolte slabe, prețul poate crește. Dacă producția este abundentă, presiunea poate merge în direcția opusă.
Acest mecanism explică de ce unele alimente se pot ieftini în timp ce altele continuă să se scumpească.
Prin urmare, nu există neapărat o evoluție identică pentru toate produsele din coșul alimentar.
Inflația generală poate scădea, dar unele alimente se pot scumpi
Rata inflației reprezintă o medie a evoluției prețurilor dintr-un coș de consum. Unele categorii pot avea creșteri de preț peste medie, în timp ce altele pot avea creșteri mai mici sau chiar scăderi.
De aceea, atunci când analizăm de ce cresc prețurile alimentelor, este important să privim separat categoria alimentelor și, uneori, chiar fiecare produs în parte.
O inflație generală mai mică nu garantează că fiecare categorie de produse va deveni mai ieftină.
Ce ar trebui să urmărim pentru a înțelege evoluția prețurilor?
Pentru consumatori, câțiva indicatori sunt deosebit de relevanți:
evoluția prețurilor alimentelor;
costurile energiei și combustibililor;
producția agricolă și condițiile meteorologice;
prețurile internaționale ale materiilor prime;
cursul valutar;
costurile de transport și distribuție;
evoluția salariilor și a cererii de consum.
Analiza acestor factori oferă o imagine mai clară decât simpla comparație a ratei inflației de la o lună la alta.
Concluzie
Întrebarea „de ce cresc prețurile alimentelor dacă inflația scade?” are un răspuns simplu: pentru că inflația măsoară ritmul de creștere al prețurilor, nu nivelul absolut al acestora.
Dacă inflația scade de la 10% la 5%, prețurile pot continua să crească, doar că mai lent. Pentru ca alimentele să se ieftinească în mod generalizat, este nevoie de scăderi efective ale prețurilor, nu doar de încetinirea ritmului de scumpire.
Costurile de producție, energia, transportul, condițiile meteorologice, prețurile internaționale și raportul dintre cerere și ofertă pot menține alimentele la un nivel ridicat chiar și într-o perioadă în care inflația generală se temperează.
