Motorina a trecut vineri de pragul de 11 lei pe litru în România, iar prețurile carburanților intră într-o zonă în care un nou șoc pe piața petrolului ar putea avea efecte rapide la pompă. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că, într-un scenariu sever, în care petrolul ar ajunge la 130-140 de dolari pe baril, motorina și benzina s-ar putea apropia de 13-15 lei pe litru.
La 25 septembrie, motorina standard a depășit 11 lei/litru în unele stații, iar benzina a trecut de 10 lei/litru. La OMV, motorina standard a ajuns la 11,05 lei/litru, iar benzina standard la 10,13 lei/litru, după o nouă majorare.
„Problema nu va mai fi prețul, ci disponibilitatea”
Adrian Negrescu consideră că riscul cel mai mare pentru România nu este doar o nouă scumpire a petrolului, ci apariția unor probleme de aprovizionare dacă perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz se prelungesc.
„În cel mai negru scenariu, problema nu va mai fi prețul, ci disponibilitatea carburantului. La un preț al petrolului de 130-140 de dolari/baril, există riscul ca prețul la pompă, în România, să treacă de 13-15 lei/litru”, avertizează analistul.
Este un scenariu, nu o prognoză oficială. Evoluția efectivă a prețurilor la pompă depinde de cotația petrolului, de prețurile produselor petroliere rafinate, de cursul valutar, de taxe și de condițiile de aprovizionare.
Motorina a trecut de 11 lei
Noua rundă de scumpiri a dus prețurile carburanților la niveluri record pentru piața românească. Potrivit datelor disponibile vineri, media națională pentru motorina standard era în jurul a 10,96 lei/litru, în timp ce unele stații afișau peste 11 lei. Benzina standard avea o medie de aproximativ 10,04 lei/litru.
La OMV, motorina a ajuns la 11,05 lei/litru, iar la Petrom la 10,99 lei/litru. Benzina standard era cotată la 10,13 lei la OMV și 10,07 lei la Petrom.
Creșterea este semnificativă față de sfârșitul lunii februarie, când motorina era cu aproximativ doi lei mai ieftină, potrivit analizei Frames.
Acciza, din nou în centrul discuției
În opinia lui Adrian Negrescu, Guvernul trebuie să decidă dacă menține actualul nivel al taxării carburanților sau dacă intervine asupra accizei și TVA în cazul unui nou val de scumpiri.
„Statul trebuie să decidă dacă păstrează actualul nivel al taxelor sau dacă urmează modelul altor țări din UE, unde acciza a coborât semnificativ până aproape de minimul prevăzut de acquis-ul comunitar”, a declarat analistul.
O asemenea intervenție ar trebui însă precedată, în opinia sa, de o analiză privind efectele asupra veniturilor bugetare și asupra prețurilor finale.
Problema este că statul nu poate compensa la nesfârșit creșterea prețului petrolului prin reducerea taxelor. Orice diminuare a accizei sau a TVA înseamnă și venituri mai mici la buget, într-un moment în care România încearcă să reducă deficitul.
Petrolul rămâne extrem de volatil
Piața internațională a petrolului a avut în 2026 oscilații foarte mari. Datele EIA arată că Brentul a ajuns la 130,80 dolari pe baril pe 15 septembrie, după care a coborât spre 114,89 dolari pe 22 septembrie.
În trimestrul al doilea, Brentul a avut, de asemenea, o evoluție extrem de volatilă, de la aproximativ 118 dolari pe baril la sfârșitul lunii aprilie până la circa 72 de dolari la sfârșitul lunii iunie, pe fondul schimbărilor rapide ale fluxurilor de petrol și al situației din regiunea Golfului.
EIA estimează că Brentul va avea o medie de aproximativ 90 de dolari pe baril în a doua jumătate a lui 2026, dar avertizează că fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz și rutele alternative pot continua să genereze volatilitate.
Prin urmare, scenariul de 130-140 de dolari invocat de Negrescu reprezintă o eventualitate severă, peste media anticipată de EIA, și nu nivelul pe care agenția americană îl estimează pentru perioada următoare.
România plătește și prin deficitul comercial
Problema nu se limitează la prețul de la pompă. Scumpirea petrolului se transmite în transport, agricultură, industrie, logistică și, în cele din urmă, în prețurile produselor de consum.
Potrivit datelor ARICE citate de Frames, deficitul comercial al României pentru țiței și produse petroliere rafinate a ajuns la aproximativ 2,524 miliarde de euro în primele șase luni din 2026, față de 1,783 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025.
Frames pune această evoluție nu doar pe seama prețului petrolului, ci și pe creșterea importurilor de produse rafinate și pe scăderea producției interne de țiței.
„România va plăti factura de două ori”
Adrian Negrescu avertizează că efectele unui nou șoc petrolier s-ar răspândi rapid în întreaga economie.
„Într-o economie care importă energie, dinții de fierăstrău din prețul petrolului nu se opresc la pompă. Ei ajung în costul pâinii, în tariful de transport, în factura de energie a fabricii şi, în final, în deficitul bugetar”, afirmă analistul.
În opinia sa, reducerea vulnerabilității României presupune investiții în capacitățile de rafinare, stocuri și infrastructura energetică, dar și creșterea eficienței energetice a economiei.
Următoarea problemă: cât de mult poate absorbi economia
Pentru șoferi, pragul de 11 lei la motorină este deja o realitate în anumite stații. Un salt spre 13-15 lei ar reprezenta însă un nou șoc pentru costurile de transport și pentru bugetele gospodăriilor.
Deocamdată, datele internaționale nu indică faptul că un asemenea nivel este inevitabil. EIA estimează un Brent mediu de aproximativ 90 de dolari pe baril în a doua jumătate a anului, în timp ce piața a demonstrat în ultimele luni că poate reacționa violent la schimbările din aprovizionarea cu petrol.
Pentru România, miza este astfel dublă: cât va costa petrolul pe piețele internaționale și cât din acest șoc va ajunge efectiv în prețul plătit la pompă. Iar dacă barilul ar urca din nou spre 130-140 de dolari, avertismentul privind motorina la 13-15 lei ar intra într-o zonă care nu mai poate fi ignorată.
