Peste 200 de reprezentanți ai agriculturii, industriei alimentare, retailului, HoReCa, administrației și mediului academic s-au reunit la Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS), în cadrul celei de-a IX-a ediții a BucharestFoodSummit. Dezbaterile au avut un numitor comun: producătorii români au nevoie de soluții concrete pentru a-și păstra afacerile profitabile într-o perioadă în care energia, combustibilii, forța de muncă și finanțarea apasă tot mai greu asupra costurilor.
Evenimentul a pus la aceeași masă fermieri, procesatori, cercetători, reprezentanți ai marilor și micilor retaileri, bancheri, experți fiscali și oficiali ai statului. Alegerea ASAS ca spațiu pentru dezbateri a accentuat una dintre temele centrale ale reuniunii: legătura dintre cercetare și realitatea din ferme. De altfel, ASAS a subliniat și în alte evenimente din acest an necesitatea unei cooperări mai strânse între educație, cercetare, fermieri și procesatori pentru creșterea competitivității agriculturii românești.
Cercetarea trebuie să ajungă în fermă
Președintele ASAS, prof. univ. dr. Florin Stănică, gazda evenimentului, a pus accentul pe legătura dintre cercetarea științifică și activitatea concretă din teren.
În prima sesiune, moderată de Florin Stănică împreună cu Carmen Burtea, președintele CSAPPR, și Rareș Stan, reprezentant al BucharestFoodSummit, au fost prezentate soluții din apicultură, piscicultură, horticultură și pomicultură.
Roxana Spulber, director al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură, a vorbit despre protejarea producției autohtone și stimularea consumului de miere românească, în timp ce Mioara Costache, director al ICD Piscicolă Nucet, a pus în discuție rolul acvaculturii durabile.
Un exemplu concret de transfer al cercetării către producție a fost proiectul „AgRI 2040”, prezentat de Damian Dragomir și Viorel Oltenacu de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă Băneasa. Ideea de bază este că soluțiile destinate fermierilor trebuie testate în condiții reale înainte de a fi extinse, astfel încât tehnologiile și metodele propuse să ducă efectiv la o producție competitivă.
Direcțiile europene au fost analizate prin proiectele Food 2040 și prin intervențiile lui Nastasia Belc, director general al IBA București, Radu Mihailov, vicepreședinte COPA-COGECA, și europarlamentarul Gheorghe Cârciu.
Energia a devenit una dintre marile probleme ale industriei alimentare
Una dintre cele mai apăsătoare teme ale dezbaterilor a fost costul energiei.
Sorin Mierlea, președintele InfoCons, și Călin Badea, reprezentant al Lactate Brădet, au atras atenția asupra impactului pe care îl au prețurile energiei și combustibililor asupra întregului lanț agroalimentar.
Problema nu se oprește la fermă. Costurile cu energia intră în prețul procesării, al transportului, al depozitării și, în cele din urmă, al produsului de pe raft.
În aceste condiții, presiunea pentru menținerea unor prețuri scăzute la consumator intră tot mai des în conflict cu realitatea costurilor de producție. Mesajul transmis în cadrul dezbaterii a fost că un produs alimentar ieftin nu poate fi obținut la nesfârșit prin comprimarea marjelor producătorilor și procesatorilor.
La discuții au participat și Emanuela Mihaela Savu, director general al Institutului Bancar Român, și Dorin Sumedrea, vicepreședinte ASAS.
Petre Daea: industria lucrează sub o presiune uriașă
Fostul ministru al Agriculturii Petre Daea a pus accentul pe dificultățile cu care se confruntă industria alimentară.
Procesatorii trebuie să producă într-un mediu în care principalele elemente de cost au ajuns la niveluri ridicate, în timp ce puterea de cumpărare limitează capacitatea consumatorilor de a absorbi majorările de preț.
La această problemă se adaugă, potrivit intervenției lui Daea, lipsa lichidităților din piață. Rezultatul este o presiune simultană asupra producătorilor și procesatorilor, care trebuie să își finanțeze activitatea într-un moment în care marjele sunt tot mai greu de protejat.
În aceeași dezbatere, deputatul Varujan Pambuccian a adus o perspectivă macroeconomică asupra problemelor sectorului, insistând asupra necesității unor politici care să țină cont de transformările economice și tehnologice.
Agricultura are nevoie de o politică pe termen lung
La dezbateri au participat și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, precum și George-Cristian Tuță, primarul Sectorului 1. În cadrul întâlnirii au fost discutate politici publice și direcții de dezvoltare atât pentru mediul rural, cât și pentru cel urban.
Dorin Sumedrea le-a prezentat celor doi oficiali soluții și direcții de dezvoltare în horticultură și pomicultură.
Discuția a revenit însă la o problemă mai largă: agricultura nu poate fi construită prin schimbarea succesivă a priorităților de la un mandat la altul.
Constantin Boștina, președintele ASPES, a criticat fragmentarea strategiilor publice și a susținut necesitatea unei abordări integrate, care să lege agricultura de industria alimentară și de producția de utilaje agricole.
Argumentul său pornește de la potențialul pe care România îl are, dar și de la rezultatele obținute în raport cu acest potențial. Potrivit datelor prezentate în cadrul dezbaterii, România este pe locul cinci în Uniunea Europeană după suprafața agricolă, dar pe locul șapte în ceea ce privește producția.
Boștina a pledat și pentru asocierea fermierilor mici, în condițiile în care agricultura românească este caracterizată de o fragmentare puternică a exploatațiilor.
Lipsa oamenilor amenință schimbul de generații
Dincolo de bani și tehnologii, agricultura are o problemă tot mai greu de ignorat: oamenii.
Alexandru Baciu, de la Ferma Baciu, a vorbit despre deficitul de forță de muncă calificată și despre dificultatea de a atrage tineri către meseriile tehnice din agricultură.
Problema este mai amplă decât simpla lipsă a angajaților. În multe zone rurale, lipsa infrastructurii sociale și a unor activități care să facă localitățile atractive pentru tineri contribuie la depopulare. Lipsa unor spații de recreere, a cinematografelor și a altor puncte de atracție îi determină pe mulți tineri să plece.
Pentru exploatațiile agricole, efectul este direct: fără o nouă generație care să preia fermele, investițiile făcute astăzi riscă să nu aibă continuitate.
Micii retaileri vor să concureze cu marile rețele
A doua parte a BucharestFoodSummit, deschisă de președintele evenimentului, Leontin Dinulescu, a mutat discuția către marjele de profit și eficiența operațională.
Fermierii Nicu Vasile, de la Profarma Holding, și Alexandru Baciu au prezentat soluții pentru reducerea costurilor și creșterea marjelor.
Din perspectiva distribuției și retailului, Feliciu Paraschiv, antreprenorul din spatele Paco Supermarket, a vorbit despre dificultatea magazinelor românești de a concura cu marile rețele internaționale.
Una dintre problemele semnalate a fost diferența de preț dintre produse similare, în condițiile în care consumatorul nu percepe întotdeauna diferențe importante de calitate sau compoziție.
David Todoran, reprezentant al Lactate de Ibănești, a adăugat o altă vulnerabilitate a industriei: volatilitatea prețurilor de la o lună la alta, care face dificilă planificarea costurilor și a marjelor în procesarea lactatelor.
Banii și fiscalitatea, parte din soluție
Pentru ca agricultura să poată investi și să reziste perioadelor dificile, participanții au pus în discuție și accesul la finanțare.
Bogdan Alexandrescu, directorul Direcției Agri din cadrul CEC Bank, a prezentat instrumentele de creditare disponibile pentru sectorul agricol.
La rândul său, avocatul Gabriel Biriș a explicat mecanisme fiscale prin care companiile din domeniu își pot eficientiza costurile, inclusiv prin utilizarea taxării inverse și printr-o organizare fiscală mai eficientă.
Csaba Lajos Békési, președintele ANPC, a pus accent pe transparența privind originea produselor și pe reducerea risipei alimentare. În logica dezbaterii, cele două obiective nu țin doar de protecția consumatorului, ci și de eficiența economică a întregului lanț.
România are produse și cercetare. Problema este cum le transformă în competitivitate
BucharestFoodSummit a adus în fața participanților și produse agroalimentare românești prezentate drept exemple ale capacității producției locale: Serele SupeR, Lactate Brădet, Lactate de Ibănești, Bunulei, Benedek și ComCereal.
Lor li s-au alăturat produse și rezultate ale mai multor centre de cercetare din țară. Prezența acestora a oferit și o imagine mai puțin discutată despre agricultura românească: există cercetare, există producători și există produse care pot concura prin calitate, însă legătura dintre aceste componente trebuie consolidată.
De altfel, acesta este și unul dintre mesajele recurente în cadrul evenimentelor organizate de ASAS în acest an: cercetarea agricolă trebuie conectată mai strâns cu fermierii și procesatorii, pentru ca rezultatele științifice să ajungă efectiv în producție.
Concluzia dezbaterilor de la ASAS este una pragmatică: competitivitatea agriculturii românești nu poate fi obținută printr-o singură măsură. Este nevoie ca cercetarea, producția, procesarea, finanțarea și distribuția să funcționeze într-un sistem mai bine coordonat.
Pentru fermieri și procesatori, problema imediată rămâne însă una foarte concretă: cum pot fi ținute sub control costurile și păstrate marjele într-o piață în care energia, combustibilii, forța de muncă și finanțarea au devenit tot mai greu de gestionat. Iar răspunsul, după dezbaterile de la BucharestFoodSummit, pare să fie mai puțin despre o soluție singulară și mai mult despre reconstruirea întregului lanț agroalimentar în jurul producției românești.
Parteneri: Biriș Goran SPARL; Academia de Studii Economice București; Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sișești”; Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București; Universitatea Româno-Americană; Castel SALBEK; Auchan – Partener Sustenabilitate.
Sponsori: EUTRON și Centrul General de Arhivare – Sponsori de Sustenabilitate; Serele SupeR – Sponsor Panel, Mirdatod Lactate de Ibănești, Benedek, Lactate Brădet și Warehouse Design Systems – Sponsori Brand&Product Exposure.
Parteneri media: Food Biz, Agrostandard News, Lumea Banilor, Revista Economistul, Ziua de Vest, Capital, Money.ro, InfoFinanciar, Radio Timișoara, Evenimentul Zilei, #romaniafuncționează, Radio România
