Statele Unite și Japonia încearcă să oprească deprecierea yenului, însă piața valutară nu este încă convinsă că strategia funcționează pe termen lung. Japonia a cheltuit 96,4 miliarde de dolari pentru a-și apăra moneda, iar Washingtonul s-a implicat la rândul său în intervențiile valutare. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, merge însă mai departe și îi provoacă pe traderi să parieze împotriva strategiei sale de întărire a yenului.
Miza este următoarea decizie a Băncii Japoniei. O majorare a dobânzii ar putea susține moneda niponă și ar reduce presiunea asupra autorităților de la Tokyo de a interveni direct pe piața valutară. Investitorii așteaptă acum semnalul decisiv de la ședința Bank of Japan (BOJ) din 18 septembrie.
Japonia a cheltuit 96,4 miliarde de dolari pentru yen
Yenul a ajuns la unul dintre cele mai slabe niveluri din ultimele decenii, iar autoritățile japoneze au trecut la intervenții directe pe piața valutară.
Între 30 iulie și 26 august, Japonia a cheltuit 96,4 miliarde de dolari pentru susținerea monedei. SUA au participat, la rândul lor, prin propriile achiziții de yeni, într-o acțiune menită să limiteze deprecierea monedei nipone.
Scott Bessent susține că relația sa strânsă cu autoritățile japoneze îi oferă Washingtonului o perspectivă neobișnuit de bună asupra următoarelor decizii de politică monetară ale Japoniei.
Secretarul Trezoreriei americane a colaborat cu ministrul japonez de Finanțe, Satsuki Katayama, în privința intervențiilor valutare și a susținut public majorarea dobânzilor în Japonia.
Pariul lui Bessent: dobânzi mai mari în Japonia
Strategia americană se bazează pe o idee simplă: un yen mai puternic poate fi susținut mai eficient de politica monetară decât de intervențiile valutare costisitoare.
Banca Japoniei ar putea majora dobânda cu 0,25 puncte procentuale la ședința din 18 septembrie. O asemenea decizie ar crește atractivitatea activelor denominate în yeni și ar putea reduce diferența de randament dintre Japonia și Statele Unite.
Pentru Tokyo, efectul ar fi important și dintr-un alt motiv. Cu un yen mai puternic, presiunea de a vinde titluri de stat americane pentru a finanța intervențiile valutare ar putea scădea.
De aici vine și provocarea lansată de Bessent către traderi: oficialul american consideră că piața subestimează capacitatea autorităților japoneze de a susține moneda printr-o combinație de intervenții și înăsprire monetară.
Traderii pariază deja pe revenirea yenului
O parte a pieței pare să fi început să parieze pe scenariul susținut de Washington.
Dolarul a coborât în anumite sesiuni spre 153,6 yeni, după ce se tranzacționase la peste 155 de yeni în săptămânile precedente. Fondurile speculative pariază că perechea dolar-yen ar putea coborî sub 150 până la sfârșitul anului.
Unele tranzacții cu opțiuni indică un scenariu și mai favorabil monedei japoneze, cu un dolar evaluat la aproximativ 140 de yeni.
Totuși, evoluția recentă arată cât de volatilă rămâne piața. Yenul a urcat într-o altă sesiune cu până la 0,5%, până la 157,99 yeni pentru un dolar, după un avans de până la 1,2% în timpul sesiunii precedente de la New York.
Oscilațiile puternice arată că investitorii nu au ajuns încă la o concluzie definitivă privind direcția monedei.
18 septembrie, ziua adevărului pentru yen
Toată atenția se îndreaptă acum spre ședința de politică monetară a Băncii Japoniei.
Piața anticipează în mare măsură o majorare a dobânzii, însă există incertitudini privind amploarea și ritmul viitoarelor creșteri.
Hajime Takata, membru al consiliului BOJ, a avertizat că o majorare de 25 de puncte de bază nu este o certitudine. În același timp, el a lăsat deschisă posibilitatea unei serii de majorări consecutive.
Declarațiile au alimentat speculațiile că banca centrală japoneză ar putea adopta o politică monetară mai agresivă decât se așteaptă în prezent piața.
Pentru yen, diferența este esențială. O creștere de dobândă conform așteptărilor ar putea fi deja inclusă în prețuri. O decizie mai agresivă ar putea însă declanșa o apreciere mai puternică a monedei.
Silver Week poate deveni fereastra de intervenție
Traderii sunt atenți și la calendarul japonez. Ședința BOJ este urmată de o perioadă de trei zile de vacanță, cunoscută drept „Silver Week”.
Lichiditatea mai redusă de pe piața valutară ar putea oferi autorităților japoneze o oportunitate de a interveni cu sume mai mici decât în condiții normale de tranzacționare.
Tokyo a folosit și în trecut perioadele de vacanță pentru astfel de operațiuni. În aprilie, Ministerul japonez de Finanțe a așteptat o perioadă de vacanță prelungită pentru a interveni pe piața valutară, prima acțiune de acest fel din 2024.
Tocmai de aceea, traderii urmăresc nu doar decizia BOJ, ci și ceea ce se va întâmpla imediat după aceasta.
Pragul de 160 de yeni, în centrul atenției
Nivelul de 160 de yeni pentru un dolar rămâne considerat un prag sensibil pentru autoritățile nipone.
O nouă depreciere a yenului către acest nivel ar putea crește probabilitatea unei intervenții. Un raport puternic privind piața muncii din SUA ar putea menține randamentele obligațiunilor americane ridicate și ar putea împinge din nou dolarul spre zona 159,50–160 yeni.
În schimb, date economice slabe din Statele Unite ar putea favoriza yenul și ar reduce presiunea asupra Tokyo de a interveni.
De aici rezultă o ecuație complicată pentru investitori: yenul depinde nu doar de ceea ce face Japonia, ci și de ceea ce se întâmplă cu dobânzile și randamentele din Statele Unite.
Piața nu este convinsă că intervențiile au rezolvat problema
Nu toți analiștii sunt convinși că mișcările recente ale yenului au fost provocate de intervenții oficiale.
Analiștii Deutsche Bank au atras atenția asupra riscului ca autoritățile japoneze să acționeze în condiții de lichiditate redusă, în timp ce Chris Turner, șeful global al departamentului de piețe al ING, a pus sub semnul întrebării ipoteza unei intervenții recente.
Lipsa unor perturbări în sistemele electronice de tranzacționare valutară reprezintă, în opinia sa, un argument împotriva ideii că autoritățile au intervenit direct în acel moment.
Piața rămâne astfel prinsă între două scenarii. În primul, Japonia și SUA reușesc să susțină yenul prin intervenții și dobânzi mai mari. În al doilea, diferențialul de dobândă dintre cele două economii continuă să favorizeze dolarul, iar presiunea asupra monedei japoneze revine.
Și Fed poate decide soarta yenului
Paradoxal, o parte din viitorul yenului se află la Washington.
Ședința Rezervei Federale programată înaintea deciziei Băncii Japoniei va influența direct raportul dintre dobânzile americane și cele japoneze. Acest diferențial a fost unul dintre principalii factori care au menținut yenul sub presiune în ultimii ani.
Dacă Fed va adopta un ton mai relaxat, iar BOJ va majora dobânzile, diferența dintre randamentele celor două economii s-ar putea reduce, ceea ce ar favoriza yenul.
Dacă, dimpotrivă, banca centrală americană va menține o politică monetară restrictivă, iar BOJ va fi mai prudentă decât se așteaptă piața, dolarul ar putea recâștiga teren.
Au salvat americanii yenul?
Deocamdată, răspunsul este mai degrabă „nu încă”.
Intervențiile au demonstrat că Tokyo este dispus să apere moneda, iar implicarea Washingtonului adaugă greutate strategiei. Yenul a primit și un sprijin suplimentar din așteptările privind o majorare a dobânzii în Japonia.
Dar piața nu consideră problema închisă. Atât timp cât diferența de dobândă dintre SUA și Japonia rămâne importantă, presiunea asupra yenului poate reapărea.
Verdictul real va veni după 18 septembrie. Dacă Banca Japoniei livrează majorarea așteptată și sugerează că aceasta nu va fi o acțiune izolată, strategia lui Bessent poate primi confirmarea pieței. Dacă BOJ dezamăgește, yenul ar putea reveni rapid sub presiune, iar pragul de 160 de yeni pentru un dolar ar putea redeveni principala țintă urmărită de traderi.
