Prețul petrolului Brent a trecut miercuri, pentru scurt timp, de pragul de 100 de dolari pe baril, pentru prima dată din luna iulie, pe fondul escaladării tensiunilor militare din Orientul Mijlociu. Piața se teme că extinderea conflictului dintre SUA și Iran ar putea afecta din nou transporturile de petrol din regiune și ar putea transforma scumpirea țițeiului dintr-un episod temporar într-o problemă structurală pentru economia mondială.
În jurul orei 08:02 GMT, contractele futures pe petrolul Brent cu livrare în noiembrie creșteau cu 2,05%, până la 99,93 dolari pe baril, după ce atinseseră un maxim de 100,19 dolari. Petrolul american West Texas Intermediate, cu livrare în octombrie, avansa cu 1,60%, până la 94,52 dolari pe baril.
Pragul de 100 de dolari are și o puternică încărcătură psihologică pentru piețe. Depășirea sa readuce în atenție riscul unei noi perioade de presiune asupra carburanților, transporturilor și inflației, într-un moment în care investitorii urmăresc deja cu atenție evoluția prețurilor la energie.
Un nou val de atacuri în Golf
Creșterea petrolului vine după o nouă escaladare militară în regiune.
Gărzile Revoluției Islamice din Iran au afirmat miercuri că au atacat două nave americane, opt petroliere și alte zece vase, ca răspuns la atacurile americane asupra a cinci petroliere iraniene în Golful Persic.
Informația provine dintr-un comunicat al IRGC transmis de agenția oficială iraniană IRNA. Potrivit acestuia, navele americane și petrolierele ar fi suferit „pagube considerabile”.
Aceste afirmații trebuie privite în contextul războiului informațional care însoțește conflictul. Cert este însă că intensificarea operațiunilor militare crește riscul pentru traficul maritim și, implicit, pentru aprovizionarea mondială cu petrol.
Brent s-a scumpit cu un sfert într-o singură lună
Prețul petrolului Brent a crescut cu aproximativ 25% de la începutul lunii trecute, pe măsură ce speranțele privind o soluționare definitivă a conflictului dintre SUA și Iran s-au redus.
Conflictul a început la 28 februarie, iar în perioada următoare petrolul Brent a ajuns până la 126,41 dolari pe baril, pe 30 aprilie. După scăderea prețurilor, piața a început din nou să includă în cotații un risc geopolitic tot mai mare.
Unul dintre cele mai importante puncte de îngrijorare este Strâmtoarea Ormuz, prin care trecea anterior o cantitate uriașă de petrol destinat piețelor internaționale.
În săptămâna de dinaintea reluării luptelor, pe 30 august, aproximativ 8–9 milioane de barili pe zi ar fi trecut prin strâmtoare, potrivit economistului-șef al Rystad Energy, Claudio Galimberti. Ulterior, fluxul ar fi coborât sub 2 milioane de barili pe zi.
Marea Roșie devine din nou o problemă
Riscurile nu se limitează însă la Strâmtoarea Ormuz.
Atacurile grupării Houthi, susținută de Iran, asupra unor instalații energetice din Arabia Saudită au provocat incendii și au alimentat temerile că luptele s-ar putea extinde în regiune.
În același timp, transporturile de petrol prin Marea Roșie sunt amenințate. Ruta este importantă deoarece reprezintă o alternativă la traficul prin Strâmtoarea Ormuz.
Astfel, două dintre principalele coridoare maritime pentru transportul energiei din Orientul Mijlociu sunt afectate simultan de riscuri geopolitice.
„Riscurile legate de aprovizionare se intensifică”
Piața începe să ia în calcul scenariul unui conflict mai lung și al unor perturbări mai serioase ale fluxurilor de petrol.
„Participanții la piață par să ia în calcul un conflict mai îndelungat în Orientul Mijlociu, precum și riscul ca ultima escaladare a atacurilor militare să perturbe fluxurile de petrol din Orientul Mijlociu”, a explicat Hamad Hussain, economist senior specializat în climă și mărfuri la Capital Economics.
Una dintre principalele preocupări este posibilitatea ca atacurile asupra petrolierelor să afecteze transferurile de petrol de la o navă la alta în Golful Oman. Aceste operațiuni au contribuit până acum la menținerea aprovizionării piețelor mondiale și la limitarea presiunilor asupra prețurilor.
Dacă aceste fluxuri sunt afectate pentru o perioadă mai lungă, piața ar putea intra într-o nouă fază de volatilitate.
Băncile își majorează prognozele pentru petrol
În ultimele zile, mai multe instituții financiare și-au revizuit în sus estimările privind prețul petrolului.
Goldman Sachs, Bank of America și HSBC se numără printre băncile care au devenit mai prudente în privința evoluției cotațiilor, pe fondul riscurilor tot mai mari pentru aprovizionare.
Investitorii încearcă în același timp să determine cât din creșterea actuală reprezintă o reacție temporară la conflict și cât reprezintă o schimbare de durată a percepției asupra securității energetice.
Jeffrey Currie, copreședinte al Abaxx Markets, avertizează că piața ar putea subestima această a doua componentă.
„Cred că piața încearcă să trateze această creștere a prețurilor la energie ca pe un fenomen punctual. Nu este așa. Este un fenomen structural”, a declarat acesta, avertizând că prima de risc asociată securității energetice ar putea continua să crească.
Producția mondială nu poate compensa rapid o criză de transport
Pe de altă parte, producătorii din afara OPEC, inclusiv Statele Unite, Canada și Guyana, și-au majorat producția.
Problema este că o creștere a producției nu rezolvă automat o criză de transport. Dacă petrolul nu poate ajunge în siguranță din zona producătoare către marile centre de consum, oferta suplimentară poate avea un efect limitat asupra pieței.
Agenția Internațională pentru Energie estima luna trecută că oferta mondială de petrol ar putea scădea în acest an cu 4,3 milioane de barili pe zi, echivalentul unei reduceri de aproximativ 4%.
Ce înseamnă petrolul la 100 de dolari
Revenirea Brent peste 100 de dolari este importantă nu doar pentru industria petrolieră. Un țiței mai scump înseamnă presiune asupra prețurilor carburanților și transporturilor și poate alimenta din nou inflația.
Pentru băncile centrale, o asemenea evoluție complică lupta cu prețurile. Dacă energia se scumpește puternic și pentru o perioadă mai lungă, spațiul pentru reducerea dobânzilor se poate restrânge, iar economiile dependente de importurile de energie devin mai vulnerabile.
Deocamdată, piața petrolului nu se află în scenariul extrem al primăverii, când Brent a trecut de 126 de dolari. Dar revenirea la 100 de dolari transmite un semnal clar: războiul din Orientul Mijlociu nu mai este doar o problemă geopolitică.
A devenit din nou o problemă pentru economia mondială, iar următoarea întrebare pentru piețe nu mai este dacă petrolul poate ajunge la 100 de dolari, ci cât timp poate rămâne acolo și cât de mult poate urca dacă fluxurile de petrol din regiune continuă să fie perturbate.
::
