Autostrada Moldovei – A7 este cel mai mare proiect unic finanțat prin toate Planurile Naționale de Redresare și Reziliență din Uniunea Europeană, susține Cristian Ghinea, fost ministru al Fondurilor Europene și unul dintre coordonatorii PNRR al României. Autostrada nu este încă finalizată integral, însă Ghinea consideră că includerea ei în plan reprezintă una dintre cele mai importante reușite ale României.
„Cel mai mare proiect din toată Uniunea Europeană, din toate PNRR-urile, este A7”, a declarat Ghinea într-un interviu acordat Libertatea. Afirmația se referă la valoarea proiectului în raport cu toate investițiile incluse în planurile de redresare ale celor 27 de state membre.
Pentru fostul ministru, A7 are și o miză personală. El povestește că, atunci când a circulat pentru prima dată pe autostradă, și-a făcut o fotografie și a spus că a „pus și el o cărămidă” la proiect.
„Dacă nu eram acolo, probabil că mai dura 20 de ani până se găsea finanțare pentru cel mai mare proiect unic”, a spus Ghinea.
A7 a fost greu de strecurat în PNRR
Includerea infrastructurii rutiere în PNRR nu a fost simplă. Potrivit lui Ghinea, Comisia Europeană era inițial reticentă față de finanțarea autostrăzilor prin mecanismul de redresare.
Fostul ministru spune că a insistat, alături de fostul ministru al Transporturilor Cătălin Drulă, pentru includerea A7 și că au fost necesare inclusiv negocieri politice la nivel european.
„Cei de la Comisia Europeană nu voiau să finanțeze sectorul rutier deloc prin PNRR”, a afirmat Ghinea, explicând că acceptarea proiectului a venit în urma unor negocieri cu oficialii europeni.
Miza era uriașă. Pentru Moldova, A7 reprezenta șansa de a obține în sfârșit o legătură rutieră de mare viteză cu sudul țării, iar pentru România era una dintre puținele posibilități de a finanța rapid un proiect de asemenea dimensiune.
Autostrada nu este gata, dar România nu pierde automat toți banii
A7 nu a fost finalizată integral până la termenul-limită al PNRR. Tronsonul Bacău-Pașcani, cu aproximativ 77 de kilometri, a rămas în afara termenului inițial.
România a negociat însă cu Comisia Europeană o schimbare importantă a mecanismului de plată. În locul principiului potrivit căruia un proiect care nu era finalizat 100% până la termen putea pierde întreaga finanțare aferentă, plata poate fi raportată la gradul efectiv de realizare.
„Dacă e la 95% finalizat, îmi dai 95% din bani. Adică pierd 5%, nu 100%”, a explicat Ghinea.
Astfel, faptul că A7 nu a fost terminată integral până la termen nu înseamnă automat pierderea întregii finanțări. Fiecare proiect este analizat separat, iar suma decontată depinde de gradul de finalizare.
Peste 240 de kilometri sunt deja deschiși
Deși proiectul nu este complet, A7 a devenit deja o realitate pe o mare parte din traseu. La sfârșitul lunii august, după deschiderea sectorului Adjud Nord-Bacău, erau circulabili aproximativ 241,6 kilometri din cei 319 kilometri ai autostrăzii dintre Ploiești și Pașcani.
Practic, cea mai mare parte a traseului este deja utilizabilă, iar principala verigă lipsă rămâne sectorul Bacău-Pașcani.
Pentru Moldova, impactul este deja vizibil. Distanța dintre regiune și București poate fi parcursă pe un traseu de mare viteză pe o porțiune mult mai lungă decât înainte, iar finalizarea întregii A7 ar trebui să schimbe radical accesibilitatea rutieră a județelor din estul țării.
A7, exemplul pozitiv al unui PNRR cu multe probleme
Ghinea folosește A7 drept principal exemplu de investiție care a justificat existența PNRR în România. În bilanțul său, fostul ministru critică însă modul în care au fost gestionate alte componente ale programului.
El susține că PNRR-ul inițial avea aproximativ 28-29 de miliarde de euro, dar guvernele ulterioare au ajuns la o supracontractare de aproape 200%, introducând în program mai multe proiecte decât puteau fi finanțate în final.
În opinia lui, A7 se detașează tocmai pentru că reprezintă o investiție majoră, cu impact direct asupra infrastructurii țării și cu o finanțare pe care România ar fi avut dificultăți să o obțină în același ritm din alte surse.
„Este cel mai mare proiect din toate PNRR-urile”, spune Ghinea.
„Am pus și eu o cărămidă la autostrada asta”
Pentru fostul ministru, povestea A7 este și una despre diferența dintre un proiect aflat ani întregi pe lista de promisiuni și un proiect care ajunge efectiv să fie construit.
„Când am fost pentru prima oară pe A7 cu mașina, mi-am făcut o poză și am zis: «Uite, am pus și eu o cărămidă la autostrada asta»”, a povestit Ghinea.
Autostrada nu a ajuns încă la capătul traseului prevăzut prin PNRR. Dar, chiar și incompletă, A7 este prezentată de cel care a coordonat redactarea planului drept cea mai mare investiție unică din toate PNRR-urile europene.
Iar pentru România, miza nu se termină odată cu închiderea PNRR. Banii europeni au pus proiectul pe șine, însă ultimii kilometri trebuie duși până la capăt prin finanțare și mecanisme care să permită finalizarea tronsonului Bacău-Pașcani.
