Reforma administrației publice locale trebuie să devină „prioritatea zero” a României, iar peste 1.500 de primării ar trebui comasate pentru că nu mai au capacitatea de a se autofinanța, susține europarlamentarul Eugen Tomac, consilier onorific al președintelui Nicușor Dan. El pledează pentru comasarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale și consideră că România trebuie să aibă curajul să deschidă inclusiv discuția despre reorganizarea județelor.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat Radio Sky, în care Tomac a criticat întârzierea reformelor structurale și a descris administrația românească drept „extrem de stufoasă și ineficientă”.
„Prioritatea zero a României astăzi este legată de reforme. Este reforma administrației publice locale. În România, datele pe care le avem astăzi, peste 1.500 de primării trebuie comasate, pentru că nu se mai pot autofinanța”, a declarat Eugen Tomac.
Potrivit acestuia, statul trebuie să creeze rapid mecanisme prin care localitățile care nu își mai pot susține singure aparatul administrativ să fie stimulate să se unească voluntar. Miza nu ar fi doar reducerea numărului de instituții, ci și eficientizarea administrației și direcționarea resurselor către servicii publice.
De la comasarea primăriilor la reorganizarea județelor
Propunerea lui Tomac merge însă dincolo de nivelul local. Europarlamentarul consideră că România trebuie să redeschidă dezbaterea privind întreaga arhitectură administrativă a statului, inclusiv organizarea județelor.
„Mai mult decât atât, cred că trebuie să avem curajul să discutăm și despre o reorganizare a județelor, pentru că nu mai putem funcționa”, a afirmat acesta.
În opinia lui Tomac, România a rămas în urmă față de celelalte state europene în ceea ce privește reforma administrativă și continuă să funcționeze cu o structură birocratică supradimensionată.
Europarlamentarul susține, totodată, că reorganizarea administrativ-teritorială nu ar necesita în mod obligatoriu modificarea Constituției: „Nu avem nevoie de modificarea Constituției pentru a reorganiza administrativ România”.
Reformele, amânate ani la rând
Tomac leagă actuala presiune asupra statului de faptul că mai multe reforme asumate de România au fost amânate în mod repetat. El susține că autoritățile au avut aproape cinci ani pentru a implementa o serie de măsuri asumate inclusiv prin PNRR, însă deciziile au fost împinse până în ultimul moment.
„Din rațiuni politicianiste, aș spune eu, aceste decizii au fost amânate până peste posibil și iată-ne acum în această criză politică prelungită, cu decizii-cheie pe care trebuie să le luăm în favoarea României”, a declarat Tomac.
În opinia sa, schimbarea guvernelor și a majorităților parlamentare nu poate modifica responsabilitatea statului român față de angajamentele asumate la nivel european.
„Când statul român, prin Guvernul său, indiferent că a fost PSD, că a fost PNL-PSD, că a fost Guvern minoritar de dreapta, și-a asumat niște angajamente, angajamentele respective sunt în numele statului român”, a explicat europarlamentarul.
Printre domeniile în care reformele au fost întârziate, Tomac enumeră energia, sănătatea și salarizarea unitară.
Noua lege a salarizării, o altă reformă blocată
O altă problemă majoră este noua lege a salarizării. Tomac susține că este nevoie de un sistem mai echitabil, dar recunoaște că România a ajuns într-un moment dificil tocmai pentru că dezbaterea și consultarea tuturor actorilor implicați au fost amânate.
„Avem nevoie de o nouă lege a salarizării care să creeze un sistem echitabil”, a spus Tomac, adăugând că acum se încearcă găsirea unei formule de compromis.
Potrivit acestuia, Administrația Prezidențială este interesată de deblocarea acestei reforme și de obținerea unui consens politic pentru îndeplinirea angajamentului asumat prin PNRR.
Decizia finală va aparține însă partidelor politice și Parlamentului, unde proiectul va trebui dezbătut și adoptat.
Digitalizarea: statul încă îi cere cetățeanului documentele pe care le are deja
Tomac consideră că digitalizarea reprezintă una dintre cele mai importante restanțe ale României și susține că modernizarea administrației ar putea schimba radical relația dintre cetățean și instituțiile publice.
Problema, spune el, nu este doar lipsa unor platforme digitale, ci mai ales lipsa interoperabilității între bazele de date ale instituțiilor.
„Nu mi se pare firesc ca dumneavoastră sau orice cetățean român, atunci când apelează la o instituție a statului român, întotdeauna să vină și cu certificatul de naștere (...) atât timp cât statul are aceste informații”, a afirmat consilierul prezidențial.
Într-un sistem public realmente digitalizat, instituțiile ar trebui să poată verifica automat informațiile pe care o altă instituție a statului le deține deja, eliminând drumurile, dosarele și documentele solicitate inutil cetățeanului.
Atacurile cibernetice nu trebuie să blocheze digitalizarea
Vulnerabilitatea sistemelor informatice reprezintă însă o problemă reală. Tomac atrage atenția că România, asemenea celorlalte state europene, este expusă atacurilor cibernetice și că investițiile în securitatea infrastructurii digitale trebuie să crească.
El consideră însă că incidentele de securitate nu pot constitui un argument pentru încetinirea digitalizării. Dimpotrivă, acestea ar trebui să determine autoritățile să construiască sisteme mai bine protejate și mai reziliente.
„Asta nu înseamnă că, dacă avem acest caz și altele, nu trebuie să ne concentrăm mai departe pe procesul de digitalizare. Digitalizarea este viitorul”, a declarat Tomac.
Mesajul său conturează, astfel, o reformă care ar trebui să atingă simultan administrația locală, organizarea teritorială, salarizarea bugetarilor și infrastructura digitală a statului.
Dacă propunerea privind cele peste 1.500 de primării va intra efectiv în dezbaterea politică, România ar putea redeschide una dintre cele mai sensibile teme administrative: cât de mare trebuie să fie statul și câte instituții publice își mai justifică existența într-o țară în care multe dintre ele nu își pot acoperi nici măcar costurile de funcționare?
