ATENŢIE, DATORNICI! Banca nu vă mai execută silit aşa uşor

Într-un proiect de lege ce ar putea fi aprobat în luna februarie a anului viitor, Comisia Europeană şi Parlamentul European propun o protecţie sporită pentru debitorii ţărilor membre UE.

 

Executări silite doar ca ultimă soluţie

 

Băncile ar putea fi obligate să restructureze creditele clienților care nu mai pot plăti ratele, după o negociere, în loc să execute silit ipoteca. Mai mult, dacă un client a plătit băncii timp de câțiva ani ratele lunare și ajunge în situația de a nu le mai putea plăti, atunci banca ar putea fi obligată să modifice temporar contractul de credit.

 

 

"(1) Statele membre se asigură că creditorii acţionează cu răbdare rezonabilă şi depun toate eforturile pentru a ajunge la o soluţie negociată înainte de a iniţia procedurile de executare silită imobiliară în contextul contractelor de credit

 

(2) Statele membre pot menţine sau pot introduce cerinţe legate de procedura care trebuie urmată sau de opţiunile care trebuie aplicate înainte de a iniţia proceduri de executare silită imobiliară cu privire la o proprietate situată pe teritoriul lor. În cazurile în care împrumutatul a rambursat o parte substanţială sau majoritatea creditului o perioadă lungă de timp, opţiunile ar trebui să includă modificarea temporară a contractului de credit dintre creditor şi consumator", se arată în proiectul de lege.

 

După declarațiile bancherilor, în România procesul de executare silită trenează. Dată fiind deprecierea garanțiilor ca urmare a scăderii prețurilor imobilelor, după bula speculativă de dinainte de criză, băncile nici nu se grăbesc să inunde piața cu noi proprietăți. Se ajunge astfel și la 2-3 restructurări pentru un client, însă asta nu este deloc o regulă pentru toată piața. Însă, faptul că mulți datornici întârzie cu plata ratelor mai mult de 90 de zile fără ca băncile să execute activele și să le valorifice, indiferent de preț, este o problemă care trage în jos sistemul bancar și strică bilanțurile, Fondul Monetar Internațional atrăgând recent atenția asupra acestei situații.

 

Fără penalizări pentru cei loviţi de necazuri

 

Parlamentarii europeni mai vin cu încă un articol important menit să protejeze clienții. Debitorii care rămân fără venituri ar putea să fie scutiți de la plata oricărei penalități, dacă se dovedește că motivele pentru care nu mai au bani nu țin de decizia lor - în această situaţie ar putea fi și cei care rămân șomeri.

 

"(3) Statele membre interzic impunerea de penalităţi în caz de neplată care se adaugă rambursării soldului creditului atunci când neplata este rezultatul unor circumstanţe care nu se află sub controlul împrumutatului, când penalitatea nu este proporţională sau când aceasta este calculată luând în considerare şi partea creditului care nu face obiectul neplăţii".

 

Evaluare corectă a proprietăţilor executate

 

Textul mai prevede și o evaluare corectă a imobilului în cazul în care acesta este luat de la proprietar și vândut de bancă. Dacă suma recuperată de bancă din vânzarea locuinței este mai mică decât cea împrumutată, atunci debitorului nu i se pot lua bani din salariu peste limita de trai decent.

 

"(6) Atunci când creditorii de ipoteci rezidenţiale recurg integral la activele consumatorului după finalizarea procedurilor de executare silită imobiliară şi mai rămâne încă o parte nerambursată a creditului, statele membre se asigură că poprirea salariului, a pensiei sau a veniturilor echivalente este limitată, pentru a se menţine un venit minim suficient pentru a asigura un standard de viaţă corespunzător".

 

Creditele să se dea mai greu, dar la toată lumea

 

PE propune reglementarea suplimentară a sectorului creditelor ipotecare, resursa de finanţare a 70% din achiziţiile de locuinţe în Europa (6.126 mililiarde de euro în 2009).

 

Dată fiind importanţa sistemică a creditului ipotecar, care a stat la baza bulelor subprime şi speculative din SUA, dar şi din câteva ţări europene (de ex. Spania), parlamentarii europeni şi Comisia s-au gândit să reglementeze mai bine sistemul.

 

În text se vorbeşte şi de obligaţia băncilor de a informa mai bine clienţii, ba chiar de a-i educa, de asigurarea unei perioade lungi de timp în care clientul se poate hotărî dacă face sau nu împrumutul, timp în care banca nu are nevoie să modifice prevederile contractului.

 

Proiectul vrea să stabilească criterii mai riguroase pentru accesul la creditele ipotecare, mai ales la cele în monedă străină, şi în acelaşi timp să permită un acces nediscriminatoriu la finanţare.

 

O mare parte din prevederile de natură prudenţială cuprinse în proiectul european urmează să fie integrate în regulamentele interne probabil încă din acest an. BNR are pe agendă aprobarea unui regulament care modifică standardele după care se acordă credite persoanelor fizice. Printre elementele comune luate în considerare pentru calificarea la un împrumut se vor număra şi cuantificarea strictă a riscului valutar, a celui de dobândă, necesitatea de a avea garanţii suficiente pentru toate tipurile de credite, elemente care duc la frânarea puternică a creditului în valută.

 

În forma iniţială propusă de BNR spre dezbatere, creditele ipotecare, mai ales cele în valută, ar fi mult mai greu de acordat de către bănci. Bancherii spun însă că au obţinut eliminarea acestor prevederi pentru creditele pentru locuinţe, şi că ele se vor aplica doar creditului de consum, sau cel puţin aşa susţine preşedintele asociaţiei bancherilor, Radu Gheţea.

 

Aşa că, dacă Banca centrală nu aprobă acum aceste modificări, autoritățile române ar putea fi nevoite să le facă după ce Parlamentul European adoptă legea, data preconizată fiind februarie 2012.

 

Bancherii care vând credite să nu mai primească bonusuri

 

Alt bucată de text care speră să aducă eliminarea/reducerea practicilor iresponsabile de creditare ale băncilor se referă la decuplarea remunerării angajaţilor care se ocupă cu riscul de volumul creditelor acordate. Înainte de criză, şi în băncile din România o parte din angajaţi primeau bonusuri în funcţie de câte credite vindeau şi mai puţin în funcţie de calitatea acestora. PE mai vrea şi ca pe parcursul derulării unui contract de credit, banca să acţioneze în interesul consumatorilor.

 

 

“(1) Statele membre impun creditorilor şi intermediarilor de credite obligaţia ca, în momentul prestării serviciilor de acordare a creditelor, de intermediere sau de consiliere cu privire la credite şi, dacă este cazul, în momentul prestării serviciilor auxiliare, să acţioneze cu onestitate, corectitudine şi profesionalism. Când îşi oferă produsele sau execută contractul, creditorii sau intermediarii de credite acţionează în interesul consumatorilor.

 

(2) Statele membre veghează ca modul în care creditorii îşi remunerează personalul şi intermediarii de credite şi modul în care aceştia din urmă îşi remunerează propriul personal, precum şi modul în care creditorii şi intermediarii de credite pot fi remuneraţi prin vânzarea de servicii auxiliare să nu afecteze respectarea obligaţiei de a acţiona în interesul consumatorilor, conform dispoziţiilor de la alineatul (1).

 

(2a) Statele membre se asigură că remunerarea personalului creditorilor responsabil de evaluarea bonităţii sau de prestarea serviciilor de consiliere nu este legată de performanţa individuală a produs elor sau de obiective de vânzări”.

 

Evaluatori independenţi de bancă

 

De asemenea, pentru a se evita situaţiile anterioare crizei în care evaluatori apropiaţi unor angajaţi din bancă supraevaluau o proprietate imobiliară pentru a creşte valoarea creditului acordat, diferenţa faţă de valoarea corectă de piaţă fiind apoi împărţită între cei implicaţi, PE vrea ca evaluatorii să fie independenţi faţă de creditor.

 

“(3) Statele membre se asigură că evaluatorii care efectuează evaluări utilizate de creditori pentru a evalua garanţia sunt suficient de independenţi de creditor, de împrumutat şi, după caz, de intermediarul de credite, pentru a putea realiza o evaluare obiectivă şi imparţială”.

 

Alt articol prevede ca la momentul în care se acordă creditul, banca să nu facă concesii în privinţa capacităţii de rambursare a împrumutatului în speranţa că imobilul cu care se garantează creditul se va scumpi şi va acoperi riscul de neplată. În anii anteriori crizei, când preţurile apartamentelor creşteau necontenint, băncile au dat credite fără griji, fiind convinse că îşi vor recupera banii din executarea garanţiei apreciate.

 

Contractele inverse. Soluţie pentru bătrâneţe

 

„Statele membre se asigură că, pentru a acoperi riscurile legate de îmbătrânire sau de pensionare, părţile la un contract de credit pot conveni să-l convertească într-o ipotecă inversă sau un alt contract de credit prin care o anumită sumă este avansată sau plătită periodic consumatorului pentru a-i permite accesul la drepturi asupra proprietăţii imobiliare rezidenţiale, creditul fiind rambursat în final din vânzarea proprietăţii respective”.

 

Astfel, clienţii care se apropie de vârsta pensionării şi au un credit în derulare pentru casa în care stau ar avea posibilitatea să fie plătiţi de bancă în fiecare lună, urmând să locuiască în acelaşi imobil. Acesta intră în schimb în proprietatea băncii şi poate fi valorificat de ea după decesul locatarului sau după ce acesta decide să renunţe la contract.

 

Noua OUG 50?

 

Piaţa bancară a fost marcată anul trecut de adoptarea Ordonanţei de Urgenţă cu numărul 50 a Guvernului României. OUG 50 a însemnat translatarea directivei europene cu 48/2008 care reglementează contractele de credit pentru consumatori.

 

Aprobarea şi modificarea ulterioară a OUG 50 a afectat milioane de clienţi. În varianta iniţială, legea afecta toate contractele de credit, inclusiv cele în desfăşurare, şi oferea consumatorilor drepturi sporite. Parlamentarii puterii au modificat în cele din urmă legea şi au păstrat pentru contractele în derulare doar dreptul clienţilor de a rambursa anticipat creditele fără plata unui comision, dacă acestea au dobândă variabilă.

 

Proiectul de lege va fi discutat și posibil adoptat în Comisia Economică și Socială din Parlament în data de 12 decembrie 2011 și se preconizază că va ajunge în plen pe 14 februarie 2012. Raportor este parlamentarul spaniol Antolín Sánchez Presedo, care face parte din Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor si Democraţilor din Parlamentul European. Textul de lege, cu toate modificările suferite și forma amendată la care textul nostru face referire este disponibil aici.