“Negociem cu FMI, avem o legatura directa cu ei, un dialog. Nu este stabilita clar nevoia de finantare a Romaniei de la Fond. Nu pot spune acum despre ce sume se discuta, pentru ca ele s-ar putea schimba. Inca se fac masuratori”, a comentat Valentin Lazea, economistul-sef al BNR. Intrebat daca o delegatie din partea Romaniei se afla in prezent la Washington pentru discutii, Lazea nu a dorit sa comenteze acest subiect. O delegatie din care face parte viceguvernatorul BNR Cristian Popa si secretarul de stat din Ministerul Finantelor, Bogdan Dragoi, se afla la Washington pentru a negocia cu Fondul Monetar International (FMI) un imprumut acordat Romaniei, potrivit agentiei de presa NewsIn, care citeaza surse din piata financiara. Reprezentantii biroului FMI de la Bucuresti au refuzat sa comenteze informatia, insa au precizat ca “este nevoie de discretie in jurul acestui subiect”, noteaza sursa citata.
Pe de alta parte, premierul Emil Boc a declarat, ieri, ca singurele discutii oficiale purtate de Bucuresti sunt cele cu CE. “Daca va fi ceva oficial, veti fi informati. In acest moment, avem discutii cu Comisia Europeana. Acestea sunt singurele discutii pe care le purtam, oficial, in momentul de fata. In sensul ca, asa cum si presedintele a fost ieri (duminica -n.red.) la Bruxelles, avem la nivelul Comisiei Europene discutii cu partenerii nostri cu privire la posibilitatile si modalitatile de finantare a deficitului”, a declarat Boc. Adjunctul lui Emil Boc pe linie de partid, Theodor Stolojan, prim-vicepresedinte in cadrul PDL, il contrazice pe seful sau si recunoaste ca exista o delegatie care discuta cu FMI. “Intr-adevar, exista o delegatie a Romaniei la Washington care negociaza cu Fondul un imprumut, dar nu va pot spune mai mult. Suma ar putea fi de circa 20 miliarde euro, pentru a ne asigura un backup, nu pentru a o atrage pe toata, pentru ca nu putem anticipa ce urmeaza anul viitor sau peste doi ani. Astfel, noi ne putem acoperi datoriile scadente pe termen mediu si lung, o parte dintre ele fiind scadente anul viitor”, spune Stolojan. Intr-un moment in care atat Ungaria, cat si Austria au pledat la Bruxelles pentru un plan prin care sa fie alocati bani Europei de Est, incercarea celor doua state de a activa un front comun in regiune s-a lovit de reticenta atat a Bucurestiului, cat si a altor state, precum Polonia sau Cehia, care detine presedintia in exercitiu a Uniunii Europene. Summitul de la Bruxelles, de pe 1 martie, a aratat ca statele din Est vad diferit nevoia de finantare si sunt putini cei dispusi sa joace cartea Estului, care are nevoie de bani de la Europa de Vest. De altfel, si motorul franco-german al Uniunii a respins o abordare in genul celei sugerate de Viena si Budapesta, decizia luata fiind de a trata, caz cu caz, nevoia de ajutor financiar. Strategia Bucurestiului indica deschiderea de canale de negociere paralele cu mai multe institutii internationale, in conditiile in care, pana acum, state precum Ungaria sau Letonia au beneficiat de pachete construite in comun de FMI si Comisia Europeana.
De ce statele din regiune au jucat diferit la Bruxelles cartea Estului
De altfel, la finele saptamanii trecute, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, declara ca Romania ar putea contracta mai multe imprumuturi, de la UE, FMI, dar si de la alte institutii, precum Banca Mondiala sau BERD, “conditionate intre ele” si “pe mai multi ani”.
Referitor la eventualul imprumut de la FMI, guvernatorul a subliniat ca acesta ar avea ca destinatie protejarea rezervelor valutare, nu finantarea economiei.
“Imprumutul de la FMI nu se poate lua pur si simplu, deoarece ar fi vorba despre o infuzie de sume mari, poate fi vorba despre unu-doua sau trei miliarde euro. Ca sa nu facem emisiune de moneda, sa avem apoi presiune pe inflatie, noi am lua valuta de la FMI si am schimba-o in contul nostru de la Washington, punand in loc leii corespondenti”, explica guvernatorul.
Seful bancii centrale a precizat ca un astfel de imprumut da “posibilitatea de a majora rezervele valutare fara emisiune monetara, care ar pune presiune pe inflatie”. Potrivit oficialului Bancii Nationale a Romaniei, modelul adoptat de Romania pentru combaterea efectelor crizei economice si financiare trebuie sa priveasca restrangerea deficitului extern. “Pentru noi, criza inseamna deficit extern foarte mare si nefinantabil”, a explicat Lazea. Acesta a adaugat faptul ca, daca Guvernul respecta ceea ce a stabilit prin Legea bugetului de stat pentru 2009, criza nu va avea urmari nefaste, din acest punct de vedere.
La discutiile de la Bruxelles, Romania nu a expus o pozitie transanta cu privire la oportunitatea unui plan comun de finantare al UE pentru tarile din estul Europei, asa cum propusese Ungaria. Traian Basescu s-a referit, in schimb, la nevoia continuarii finantarii din partea bancilor-mama a subsidiarelor din Romania. Presedintele Romaniei a primit asigurari din partea lui Jean-Claude Trichet, presedintele Bancii Centrale Europene, si a lui Jose Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene, ca se vor adopta masuri in aceasta directie la urmatorul Consiliu ECOFIN.
In contextul discutiei despre problemele Estului, presedintele Basescu a comentat “abordarile regionale” ale agentiilor de rating, care nu disting suficient intre economiile tarilor din regiune. “Se vorbeste prea adesea despre statele est-europene aflate in dificultate, incluzandu-se laolalta si Ucraina, si Belarus, si Romania, si Slovacia. Or, statele membre ale UE au alt suport - solidaritatea - care sa le ajute sa escaladeze criza”, a explicat Basescu. Potrivit sefului statului, din punctul de vedere al Romaniei, “instrumentele puse la dispozitie sunt adecvate”, presedintele adaugand ca este esential ca Guvernul si institutiile statului sa acceseze sursele de finantare, acest lucru fiind valabil si pentru banci.
De altfel, majoritatea tarilor din Europa de Est par sa respinga ideea unui sprijin financiar comun pentru regiune, preferand sa ceara ajutor separat. La finalul summitului de la Bruxelles, UE a respins propunerea Ungariei de elaborare a unui plan specific de 180 miliarde euro pentru tarile Europei de Est, invocand ideea ca acest ajutor specific ar diviza Europa intre vechile tari membre si noile tari care au aderat.
Potrivit lui Mirek Topolanek, premierul Cehiei, Uniunea Europeana va sprijini tarile Europei de Est care se vor confrunta cu probleme financiare grave, dar exclude aplicarea unui plan global in acest sens.
“Aceasta idee (propunerea Ungariei - n.red.) de a diviza Europa intre vechile tari membre si noile tari membre, intre Est si Vest, este o abordare pe care am respins-o clar”, a declarat Topolanek, a carui tara asigura presedintia UE. Acelasi punct de vedere a fost imbratisat atat de Jose Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene, pentru care situatiile economiilor din Europa de Est sunt foarte diferite, neexistand motive de a trata diferentiat un anume grup de tari, cat si de cancelarul Germaniei, Angela Merkel, care vede oportun un sprijin punctual pentru fiecare tara din Est, gradul in care fiecare economie este afectata de criza fiind foarte diferit. Si premierul eston, Andrus Ansip, s-a declarat impotriva “ideii de a crea un bloc” al Europei de Est in interiorul UE.
Ungaria a mai solicitat, alaturi de Cehia si Polonia, si o accelerare a integrarii tarilor din Est in zona euro, dupa ce monedele nationale din regiune s-au confruntat cu deprecieri semnificative in ultima perioada. In prezent, doar doua dintre statele estice - Slovenia si Slovacia - fac parte din zona euro. Romania nu a exprimat la Bruxelles o pozitie ferma in aceasta privinta - dupa ce premierul Emil Boc declarase saptamana trecuta ca Romania ar putea accelera procesul de trecere la euro. inainte de 2014, guvernatorul Mugur Isarescu a spus ca ar fi bine daca ne-am respecta calendarul de aderare agreat deja.
La Bruxelles, liderul ministrilor de Finante din zona euro, luxemburghezul Jean-Claude Juncker, a avertizat tarile din Est ca modificarea conditiilor de trecere la euro nu este posibila. “Nu cred ca putem schimba criteriile de accedere la euro peste noapte. Nu este fezabil”, a spus Juncker. Majoritatea monedelor þãrilor din Est au inregistrat ieri scãderi de curs.
Drumul Romaniei catre un imprumut extern
- 9 ianuarie - Premierul Emil Boc recunoaste ca Guvernul trebuie sa gaseasca o solutie pentru finantarea deficitului bugetar, fara a exclude varianta unui imprumut de la FMI sau de la Banca Europeana pentru Investitii
- 16 ianuarie - Presedintele Traian Basescu precizeaza ca un acord cu FMI va fi “ultimul lucru pe care il va face Romania”, existand si alte posibilitati de finantare, precum UE, Banca Mondiala sau BEI
- 27 ianuarie - Presedintele Basescu a declarat ca Romania are nevoie de aproximativ sase miliarde euro pentru a acoperi creditele angajate de fostul guvern, dar banii trebuie luati de la UE, in niciun caz de la FMI
- 28 ianuarie - Presedintele a repetat la postul public de radio ca Romania a anuntat CE despre intentia de a contracta un imprumut de sase-sapte miliarde euro, sub supravegherea FMI
- 13 februarie - “Vom lua o decizie dupa aprobarea bugetului si dupa ce ne vom asigura ce linii de finantare intre bancile-mama vor fi reinnoite. In primul rand, apelam la CE, ca stat membru, si apoi la FMI”, a explicat ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea
- 16 februarie - Premierul Emil Boc a sustinut ca un acord de finantare cu CE nu trebuie sa treaca pe la FMI, subliniind ca, in cazul unui acord cu Fondul, traiectoria legislativa include CE
- 17 februarie - Ministrul Pogea a declarat ca Executivul nu se teme de un acord cu FMI si ca Fondul ar putea determina Romania sa cheltuie mai riguros banii publici
- 18 februarie - “O eventuala finantare de la FMI ar putea fi inclusa intr-un pachet mai larg luat de Romania, care sa mai cuprinda si surse europene”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu
- 20 februarie - Economistul-sef al Bancii Mondiale, Catalin Pauna, a declarat ca au fost deschise discutii intre Guvernul roman si BM pentru contractarea unui posibil imprumut. Pauna a precizat ca suma nu a fost discutata, dar, dupa exemplul Ungariei si al Poloniei, aceasta ar putea ajunge la un miliard de euro
- 23 februarie - “Eventualul imprumut de la FMI va avea ca scop protejarea rezervelor valutare, nu finantarea economiei”, a spus Mugur Isarescu, precizand ca FMI este una dintre sursele avute in vedere, alaturi de UE, BEI, BM si BERD
- 24 februarie - Ministrul Finantelor a recunoscut ca un acord de protectie cu UE/FMI ar putea fi greu de evitat
- 24 februarie - “Nu vorbim despre saptamani, vorbim despre cateva zile. Statul va trimite, in maximum zece zile, o cerere oficiala catre CE pentru un imprumut. Nu putem astepta prea mult, pentru ca resursele sunt limitate”, a afirmat Theodor Stolojan, prim-vicepresedinte al PDL
- 25 februarie - Boc a recunoscut ca Romania discuta la nivelul CE posibilitatea finantarii deficitului
- 26 februarie - Isarescu a intarit ideea ca Romania ar putea contracta mai multe imprumuturi, de la UE, FMI, dar si de la institutii precum Banca Mondiala sau BERD, “conditionate intre ele” si “pe mai multi ani”, posibil cu o “esalonare pe unu-doi ani”
- 2 martie - Premierul a reafirmat ca Guvernul poarta discutii cu CE si ca, atunci cand va exista ceva “oficial” in legatura cu un demers similar si cu FMI, va anunta
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
