Bugetarii își justifică ineficiența reclamând birocrația, corupția și favoritismul din administrație, acestea fiind principalele probleme identificate de angajații din sectorul public în instituțiile în care lucrează, potrivit unui sondaj realizat la nivel național de Centrul de Formare APSAP.
Bugetarii își justifică ineficiența reclamând birocrația și legislația stufoasă
Conform sondajului, 62% dintre angajații la stat indică birocrația excesivă drept principal obstacol în activitatea zilnică, urmată de legislația stufoasă și contradictorie, menționată de 47% dintre respondenți, și de lipsa digitalizării, semnalată de 37%. Aceste probleme sunt considerate cauze directe ale ineficienței administrative și ale dificultății de a oferi servicii publice rapide și moderne cetățenilor, potrivit Adevarul.
Pe lângă aceste aspecte, angajații din administrație reclamă și alte disfuncționalități majore, precum ineficiența și lipsa de responsabilizare internă, indicată de 31% dintre respondenți, corupția și favoritismul din sistem, semnalate de 30%, dar și lipsa de motivație și pregătire profesională, menționată de 29%. De asemenea, 26% dintre participanți consideră imixtiunea politică drept o problemă serioasă, iar 25% reclamă subfinanțarea și administrarea defectuoasă a resurselor.
Potrivit lui Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP, rezultatele arată clar că angajații sunt conștienți atât de limitele sistemului, cât și de direcțiile în care administrația ar trebui să evolueze. Acesta subliniază că simplificarea procedurilor, digitalizarea reală și un cadru legislativ coerent reprezintă piloni esențiali pentru o reformă autentică a administrației publice.
Un alt aspect relevat de sondaj este vechimea mare în sistem a unei părți semnificative a personalului. Astfel, 33% dintre respondenți lucrează de peste 15 ani în aceeași instituție, iar peste 40% nu și-au schimbat niciodată biroul, departamentul sau tipul de activitate. Potrivit lui Fârșirotu, acest lucru duce la perpetuarea unor practici învechite, incompatibile cu nevoia actuală de digitalizare și inovare.
Lipsa digitalizării rămâne vizibilă și în relația cu publicul. Deși aproape jumătate dintre respondenți afirmă că apar foarte rar cozi la ghișee, semnătura digitală este puțin utilizată în practică. Chiar dacă peste 65% dintre angajați dețin o semnătură digitală calificată, 40% declară că nu au folosit-o deloc în ultimul an, iar 35% au semnat digital cel mult 10 documente.
Consumul de hârtie rămâne ridicat în administrația publică, în ciuda discursului despre digitalizare. Peste 51% dintre bugetari afirmă că folosesc lunar între 100 și 500 de coli pentru imprimarea documentelor, iar mai mult de jumătate spun că nivelul consumului este similar sau chiar mai mare decât în urmă cu trei ani. Doar un procent redus declară o scădere semnificativă a utilizării hârtiei.
Datele sondajului indică și un deficit de competențe digitale, patru din zece respondenți declarând că au doar competențe de bază, iar peste 60% nu dețin niciun certificat care să ateste nivelul de pregătire digitală. Această realitate confirmă faptul că problemele administrației nu țin doar de infrastructură, ci și de resursa umană și de modul în care aceasta este pregătită pentru schimbare.
