România își pregătește scenariul pentru una dintre cele mai dificile situații care pot apărea în sistemul energetic: un deficit sever de electricitate, în care producția internă și importurile disponibile nu mai sunt suficiente pentru acoperirea consumului. Guvernul a creat cadrul legal prin care Transelectrica poate interveni gradual, de la reducerea exporturilor până la limitarea consumului unor mari consumatori industriali.
Important este însă un detaliu: nu este vorba despre deconectarea populației. Consumatorii casnici și rezidențiali sunt exceptați de la măsurile de limitare și de la deconectările manuale. În cazul în care situația energetică se deteriorează suficient de mult, cei care pot ajunge primii să rămână fără energie sunt marii consumatori industriali, iar măsura ar fi aplicată numai după epuizarea celorlalte variante.
România își pregătește „butonul roșu” al sistemului energetic
Hotărârea Guvernului permite Transelectrica, prin Dispeceratul Energetic Național, să activeze până la 31 august 2026 un set de măsuri de siguranță, în cazul în care este amenințată funcționarea în condiții normale a Sistemului Electroenergetic Național.
Ordinea nu începe însă cu oprirea consumatorilor. Înainte de orice limitare, Transelectrica poate solicita creșterea rezervelor tehnologice de sistem din centralele care pot funcționa cu combustibili alternativi și poate dispune pornirea unor grupuri aflate în rezervă tehnică.
Abia apoi intră în scenă reducerea sau anularea capacității disponibile pentru export și, ulterior, reducerea sau anularea schimburilor de energie deja notificate pentru export.
Limitarea consumului industrial este ultima măsură din această succesiune.
Practic, România își creează o scară de intervenție: mai întâi încearcă să producă mai mult, apoi să pornească centralele disponibile, să reducă exporturile și, doar dacă aceste soluții nu sunt suficiente, să reducă temporar consumul unor categorii de mari consumatori.
Cine poate rămâne efectiv fără curent?
În scenariul extrem, vizate sunt marile companii industriale racordate la sistemul energetic național, nu gospodăriile populației.
Normativul de limitare a consumului stabilește tranșe de consumatori care pot fi afectate, iar aplicarea poate fi integrală sau doar pentru anumite tranșe, în funcție de cât de gravă este situația din sistem.
Companiile vizate nu ar trebui să afle în momentul întreruperii că alimentarea le va fi limitată. Guvernul precizează că operatorii afectați trebuie informați individual, în scris, cu minimum 24 de ore înainte, cu indicarea momentului începerii, intervalului de aplicare și a tranșei activate.
Așadar, într-un scenariu de criză, o fabrică mare, un combinat sau un alt consumator industrial cu un consum important poate fi obligat să-și reducă temporar activitatea, în timp ce un apartament sau o casă nu intră în această procedură.
De ce a ajuns România să pregătească acest scenariu?
Problema vine din combinația mai multor factori care apasă simultan asupra sistemului energetic.
Primul este consumul ridicat provocat de temperaturile extreme. În nota de fundamentare a hotărârii se estimează că vârful de consum din orele de seară poate ajunge la 7.800-8.000 MW, față de aproximativ 7.000 MW înaintea valului de caniculă.
Al doilea factor este disponibilitatea redusă a unor capacități importante de producție.
Un element critic este situația de la Cernavodă. Unitatea 1 a centralei nucleare a fost deconectată la 28 iulie, iar autoritățile avertizează că menținerea condițiilor hidrologice nefavorabile poate crea riscul indisponibilizării și Unității 2.
Problema este legată de debitul Dunării. Nivelul foarte redus al fluviului afectează posibilitatea de răcire a instalațiilor centralei nucleare, iar apropierea de pragurile critice poate impune oprirea unei unități în conformitate cu procedurile de siguranță.
Pentru august, prognozele citate în nota de fundamentare indică un debit minim al Dunării de aproximativ 1.400 metri cubi pe secundă, cu o medie prognozată de aproximativ 1.600 metri cubi pe secundă.
Cernavodă, piesa care poate schimba radical ecuația
Riscul privind Unitatea 2 este important deoarece energia nucleară reprezintă una dintre principalele surse stabile de producție ale României.
Dacă Unitatea 1 este deja indisponibilă, iar Unitatea 2 ar fi oprită la rândul său, sistemul ar pierde simultan o capacitate importantă exact într-o perioadă în care consumul poate crește puternic.
În această situație, presiunea asupra producției pe gaze, cărbune, hidroenergie și asupra importurilor ar crește considerabil.
De aici apare și necesitatea ca Transelectrica să aibă la dispoziție instrumente de intervenție înainte ca deficitul să devină o problemă de siguranță a întregului sistem.
Exporturile, primele sacrificii înaintea industriei
Un alt element important al planului este exportul de energie.
În perioadele în care România are deficit, Transelectrica poate reduce sau chiar anula capacitatea disponibilă pentru export și poate reduce sau anula schimburile de export deja notificate.
În practică, acest lucru înseamnă că România ar încerca să păstreze energia disponibilă pentru consumul intern în orele în care sistemul este cel mai solicitat.
Premierul interimar și ministrul interimar al Energiei, Ilie Bolojan, a explicat că intenția este ca exporturile să fie realizate cu prioritate în perioadele în care România are excedent, nu în orele de vârf în care țara este nevoită să importe energie.
Presiune și asupra Republicii Moldova
O asemenea măsură poate avea însă efecte și asupra vecinilor României.
Republica Moldova depinde în mare măsură de importurile de energie, iar România este una dintre componentele importante ale sistemului regional prin care energia poate ajunge pe piața moldovenească.
Problema este că România însăși ajunge în anumite seri să fie importator net de electricitate. Bolojan a explicat că, în orele de vârf, România poate importa între aproximativ 1.700 și 2.500 MW, în funcție de situația din fiecare seară.
Capacitatea totală de import prin interconexiunile cu statele vecine este estimată la aproximativ 4.000 MW, fiind disponibile conexiuni cu Bulgaria, Serbia, Ungaria și Ucraina.
Prin urmare, într-un scenariu sever, România nu poate conta doar pe producția internă. Stabilitatea sistemelor energetice din țările vecine devine la rândul său esențială.
Nu se „stinge lumina” în casele românilor
Guvernul a ținut să transmită explicit că adoptarea hotărârii nu înseamnă că populația va fi deconectată.
Consumatorii casnici și rezidențiali sunt exceptați de la normativul de limitare a consumului și de la normativul privind deconectările manuale.
Sunt protejate și categoriile de consumatori pentru care întreruperea alimentării ar putea pune în pericol viața, sănătatea sau siguranța oamenilor ori ar putea afecta procese tehnologice critice.
În această categorie intră spitalele și alte unități medicale, serviciile de urgență, anumite instalații industriale critice, sistemele de alimentare cu apă și alte infrastructuri esențiale, în condițiile prevăzute de reglementări.
Prin urmare, titlul de „stingere a luminii” trebuie privit ca o metaforă pentru o situație extremă. Măsura pregătită de Guvern este, în primul rând, un mecanism de protecție a sistemului, nu un plan de întrerupere a electricității pentru populație.
De ce este nevoie de o notificare cu 24 de ore înainte?
Unul dintre elementele esențiale ale procedurii este caracterul controlat al intervenției.
Transelectrica trebuie să stabilească necesitatea și momentul aplicării măsurilor în funcție de evaluarea tehnică a sistemului, cu informarea ANRE și a Ministerului Energiei.
Pentru consumatorii vizați, notificarea trebuie făcută cu cel puțin 24 de ore înainte.
Acest mecanism permite marilor consumatori industriali să-și adapteze procesele tehnologice, să reducă producția, să reprogrameze anumite activități sau să-și protejeze instalațiile înainte de intrarea în vigoare a limitării.
Măsura nu este automată
Poate cel mai important mesaj al Guvernului este că hotărârea nu declanșează automat reduceri de consum.
Transelectrica nu este obligată să limiteze consumul doar pentru că actul normativ a intrat în vigoare. Măsura poate fi aplicată numai dacă evaluările tehnice arată că siguranța Sistemului Electroenergetic Național este amenințată și celelalte instrumente disponibile nu mai sunt suficiente.
Cu alte cuvinte, Guvernul nu spune că România va opri consumul industrial, ci că își pregătește legal posibilitatea de a face acest lucru dacă situația energetică se agravează.
Este diferența dintre o pană de curent și un plan de prevenire a unei pene de curent.
România intră într-o perioadă energetică sensibilă
Combinația dintre caniculă, consum ridicat, debite scăzute ale Dunării, indisponibilitatea Unității 1 de la Cernavodă și posibilitatea unor probleme suplimentare la Unitatea 2 explică de ce autoritățile au decis să pregătească acest mecanism.
În cazul unui deficit sever, ordinea este clară: se încearcă suplimentarea producției, se pornesc rezervele, se reduc exporturile, se limitează schimburile de export și, doar la final, se trece la reducerea consumului unor mari consumatori industriali.
Pentru populație, mesajul este unul de liniștire: locuințele nu sunt incluse în acest mecanism.
Pentru industrie, însă, hotărârea transmite un semnal diferit: dacă sistemul ajunge într-o situație critică în această vară, marile fabrici și companii cu consumuri ridicate pot deveni prima linie de sacrificiu pentru menținerea în funcțiune a întregii rețele electrice.
FOTO: https://www.pexels.com/
