Clujul, capitala europeană a investiţiilor de succes

The Money Channel, susţinut de întregul grup de presă Realitatea-Caţavencu, îşi deschide turneul de business alegând, natural, ca primă etapă, unul dintre centrele financiare şi economice cu adevărat europene.

În Cluj, branduri precum Nokia şi Emerson şi-au relocat puncte de producţie alături de branduri locale de succes precum Banca Transilvania, Jolidon, Ursus sau Farmec. În 2008, publicaţia americană „Information Week“ nota conştiincios cum Cluj-Napoca se transformă încet în „tehnopolisul“ României, dovedindu-se una dintre cele mai populare zone din lume pe segmentul IT, outsourcing.

Relaxarea şi normalizarea administraţiei locale după perioada administraţiei Funar au oferit Clujului şansa pe care o aştepta: aceea de a se ridica la clasa unei adevărate capitale regionale şi europene.

Investiţiile demarate de Primărie în infrastructură, condiţiile avantajoase create de Consiliul Judeţean pentru investitori în cele trei parcuri industriale Tetarom, dar şi forţa de muncă specializată de la universităţile de profil au făcut din oraşul de pe Someş o ţintă preferată pentru investitori de calibru.

La toate acestea s-a adăugat disponibilitatea autorităţilor municipale şi judeţene de a susţine şi de a facilita venirea investitorilor. De la un parc industrial semifuncţional, în 2004, Clujul a ajuns la trei astfel de facilităţi, în 2008. Aeroportul Internaţional Cluj, în dezvoltarea căruia s-a investit continuu, estimează 200.0000 de pasageri în 2013, iar în 2008 a înregistrat 800.000 de pasageri. Firme precum Genpact, Gima, Siemens sau Office Depot şi-au făcut simţită prezenţa prin investiţii locale, pe lângă deja cunoscutele Nokia şi Emerson.

Investiţii masive
Prima mare companie care a investit peste 75 de milioane de euro pe spaţiile oferite de parcurile industriale Tetarom a fost Emerson, în octombrie 2006 începându-se construcţia primei hale de producţie a companiei. Până în 2009, Emerson a anunţat creşterea investiţiei de la 75 la 150 de milioane de euro.

După un an întreg de negocieri, în martie 2007 şi gigantul finlandez Nokia şi-a relocat o fabrică de producţie din Germania tocmai la Jucu, în al treilea parc industrial Tetarom. Alături de producătorul de telefoane mobile au anunţat că vor investi la Jucu şi furnizori ai Nokia, însă până acum aceştia nu au demarat investiţii, din cauza crizei. În mai 2008, potrivit „Business Standard“, Nokia producea deja la Cluj, în comuna Jucu, primul milion de telefoane mobile. Per total, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj din acea perioadă, Marius Nicoară, estima investiţii de un miliard de euro făcute prin intermediul instituţiei pe care o conducea, paleta acestora mergând de la infrastructură şi dezvoltarea Aeroportului Internaţional până la companiile mari venite în parcurile industriale Tetarom.

Preşedintele fondului de investiţii Imo Finance, Iosif Pop, spune că, până în septembrie anul trecut, au crescut vizibil şi într-un ritm susţinut segmentele de imobiliare, servicii, IT şi banking, după care a început să se resimtă criza financiară.

„Piaţa a crescut, s-a văzut pe toate segmentele, mai ales pe servicii, IT, imobiliarele au izbucnit, dacă vă amintiţi. Toate acestea au avut creşteri de la an la an şi, în general, mediul a fost unul marcat de creşteri, mai ales datorită celor două mari companii, Nokia şi Emerson, care au decis să investească la Cluj“, a explicat pentru Cotidianul Iosif Pop.

Investiţiile imobiliare, creşteri explozive
Potrivit unui raport al Primăriei municipiului, bugetul pentru Cluj a crescut în fiecare an, începând din 2004. Printre firmele care au ales să investească la Cluj, raportul menţionează centrul comercial Leul (17 milioane de euro), Atrium Center, un proiect al fondului internaţional Dawanay Day, cu o investiţie preconizată de 85 de milioane de euro, şi Akademia Center, tot un proiect imobiliar ce ar urma să se finalizeze anul acesta.

Acelaşi raport menţionează că în Cluj-Napoca există în prezent birouri de afaceri pe o suprafaţă de aproximativ 130.000 mp, dintre care 30.000 mp cuprind birouri de clasa A. Cu un spaţiu util între 4.300 şi 10.000 mp, centrele de afaceri din oraş sunt Power Business Center, Maestro Business Center, City Business Center şi Olimpia Business Center. Pe lângă aceste centre există câteva proiecte în curs de desfăşurare, cum ar fi: Iulius Mall Business Center, Sigma Center Development sau Global Plaza.

„În medie putem spune că în perioada 2004-2008 au avut loc cele mai spectaculoase evoluţii pe toate domeniile: terenurile au crescut în medie cu 70-80% anual, apartamentele practic şi-au dublat valoarea în 2004 şi în 2005, după care au avut o creştere mai lentă de circa 20-25% anual. Aceste creşteri au avut două cauze: trendul ascendent normal pe care trebuia să-l urmeze piaţa imobiliară şi nevoia de a ne alinia la preţurile practicate în Vest, dar şi speculaţiile majore practicate în acest domeniu“, a explicat pentru Cotidianul Ani Căpuşan, patronul Nobila Casa, dezvoltator imobiliar autohton. Potrivit ei, pe piaţa clujeană vom asista în continuare la o uşoară scădere a preţurilor, în medie cu aproximativ 20%, uşor diferit pe fiecare sector, după care, începând cu anul următor, piaţa va intra pe un făgaş de creştere normală, lentă şi va fi o revenire a pieţei imobiliare în general.

Universităţile clujene, faimă şi eficienţă
Cea mai mare universitate din România, „Babeş-Bolyai“ (UBB), are sediul la Cluj. Autodescriindu-se drept o universitate multiculturală, UBB oferă, în prezent, programe de studii în limbile română şi maghiară, iar 11 în limbile română şi germană. Există, de asemenea, două facultăţi (Teologie Reformată şi Teologie Romano-Catolică) în cadrul cărora programele de studii se desfăşoară exclusiv în limba maghiară, potrivit ubbcluj.ro. UBB oferă 111 specializări, dintre care 99 sunt în limba română.

Universitatea Tehnică, prin specializările pe IT şi inginerie în diverse domenii, oferă mână de lucru calificată investitorilor din domeniu. Datorită oportunităţilor oferite de existenţa specializărilor, companii precum Siemens au investit în centre de cercetare în domeniul dezvoltării. De asemenea, companiile investitoare precum Emerson şi Nokia au ales să se stabilească la Cluj tocmai datorită existenţei forţei de muncă specializate.

Paleta de studii oferită de cele două universităţi se completează cu ofertele educaţionale ale Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“, dar şi ale universităţilor de artă, muzică şi ştiinţe agricole din Cluj.
În total, universităţile clujene adună peste 100.000 de studenţi.

Evenimentele culturale clujene se impun ca branduri
O dată pe an, Clujul devine capitala cinematografică a României, surclasând pentru câteva zile orice alte evenimente de gen. Din 2001, odată cu prima ediţie a deja celebrului Festival de Film „Transilvania“ (TIFF), tot mai mulţi amatori ai producţiilor cinematografice internaţionale şi-au trecut în program festivalul din Transilvania, astfel că, anul acesta, organizatorii estimează peste 50.000 de participanţi. Cunoscute şi apreciate de public sunt şi producţiile Teatrului Maghiar, „asediate“ cu premii. Valoarea acestor producţii, dar şi renumele de care se bucură teatrul au făcut ca în 2008 acesta să găzduiască Festivalul Uniunii Teatrelor Europene, cea mai mare reţea de teatre publice de pe continent.

Filarmonica de Stat „Transilvania“ este, şi ea, gazda unui festival anual căutat, Toamna Muzicală Clujeană, ce are loc în fiecare an, în luna septembrie.

Printre personalităţile recunoscute ale mediului cultural clujean sunt şi Ruxandra Cesereanu, poetă şi prozatoare, scriitoarele Irina Petraş şi Florina Ilis, poetul Ion Mureşan. Tot printre atracţiile culturale se află şi centrele culturale internaţionale cu evenimentele pe care le organizează, unele dintre ele ajungând deja de o anume notorietate, cum este cazul „Fete de la Musique“, organizat de Centrul Cultural Francez.

Capitala bisturielor de aur
Serviciile medicale de la Cluj sunt recunoscute la nivel mondial. Este recunoscută activitatea Institutului de Oncologie „I.D. Chiricuţă“, care acoperă prin serviciile sale întreaga Transilvanie, fiind singurul spital specializat pe problemele oncologice. Nume răsunătoare din domeniul medical care activează la Cluj sunt profesorul Mircea Bârsan, specializat în chirurgie cardiovasculară, Mihai Lucan, directorul Institutului de Urologie şi Transplant Renal din Cluj, Ştefan Florian, directorul Clinicii de Neurochirurgie, Manuel Chira, specialist recunoscut în chirurgie infantilă, sau Toma Mugea, şeful Clinicii de Chirurgie Estetică Medestet. Tot la Cluj se află şi unica secţie de urgenţe specializată pe chirurgie maxilo-facială din ţară.

Mall-urile, fruncea comerţului
În 2007 se dechid la Cluj două centre comerciale de tip mall. Primul, investiţia Polus Shopping Center, este cel mai mare centru comercial pe un singur nivel din România, 60 de milioane de euro fiind investiţi doar în construirea acestuia. Investiţia totală de la Polus Shopping Center se ridică la 140 de milioane de euro.

Al doilea, Iulius Mall Cluj, a fost descris de investitorul Iulian Dascălu drept cea mai complexă construcţie comercială din România. Întinzându-se pe 147.000 mp, repartizaţi pe 5 niveluri, cu piscină şi sală de fitness proprie, având un hipermarket de 14.000 mp, peste 2.000 de locuri de parcare proprii şi zeci de alte facilităţi, Iulius Mall este unul dintre punctele comerciale de atracţie ale Clujului.
Apariţia celor două complexuri comerciale a adus la Cluj o gamă largă de mărci celebre precum Zara, Sprider, Converse, Hervis, Marks and Spencer sau Debenham.

Statistica dă cu plus
Potrivit directorului Direcţiei Regionale de Statistică Cluj, la nivelul judeţului, câştigul salarial mediu net calculat la nivelul anului 2008 era de 1.453 de lei, comparativ cu 1.355 de lei, media pe ţară. Rata şomajului se ridica la 3,3%, în timp ce la nivel naţional era mai mare cu peste 1%. Pensia medie, tot la nivel judeţean, pe ultimul trimestru din 2008 era de 732 de lei, în timp ce la nivel naţional era de 681 de lei.
În ceea ce priveşte colectarea veniturilor la bugetul general consolidat, potrivit datelor Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Cluj, în februarie 2009, volumul încasărilor a scăzut comparativ cu aceeaşi perioadă, motivul fiind criza financiară. Potrivit acestor date, la finalul lui 2008, 18 firme din construcţii şi-au încetat activitatea, iar alte 47 şi-au redus considerabil mâna de lucru. Rezultatul a fost o scădere cu 21,39 milioane de lei a sumelor încasate de la aceste societăţi.

Codruta Simina, redactor Cotidianul