Premierul Ilie Bolojan atrage atenția că multe primării din România nu reușesc să-și acopere nici măcar cheltuielile de personal și funcționează exclusiv din fonduri de la bugetul de stat. Soluția, spune el, este reducerea aparatului administrativ sau reorganizarea teritorială, care ar putea însemna inclusiv desființarea unor unități administrative considerate nejustificate.
„Zona de administrație publică locală este un bloc mare de cheltuieli care adună peste 150.000 de oameni, parte în aparatele proprii, parte în zona de asistență socială. Dacă nu controlăm cheltuielile de personal ale statului riscăm ca tot ce încasăm suplimentar să se ducă pe aceste cheltuieli de personal și să ne întoarcem anul viitor în situația care suntem astăzi. Avem 7 miliarde de lei cheltuieli de personal în 6 luni. E absolut necesară reforma”, a declarat Bolojan, potrivit Mediafax.
Potrivit unei analize guvernamentale coordonate de premier, peste 13.000 de angajați din primării și consilii locale ar putea fi disponibilizați. Raportul indică faptul că jumătate dintre unitățile administrativ-teritoriale (UAT-uri) din România au organigrame mai mari decât ar permite plafonul stabilit în cazul unei reduceri cu 40% a personalului.
Date cheie la nivel național
- UAT-uri analizate: 3.228
- UAT-uri care necesită restructurări: 1.655 (51%)
- Posturi ocupate în prezent: 126.862
- Posturi ce ar trebui eliminate: 13.098 (10% din totalul actual)
Aproximativ una din două primării are un aparat birocratic supradimensionat în raport cu noile standarde, ceea ce face inevitabile restructurările dacă se dorește menținerea structurii actuale.
Cele mai afectate județe:
- Prahova: –724 posturi (–15%), 68 UAT-uri afectate (65%)
- București: –709 posturi (–8%), 4 UAT-uri afectate (57%)
Soluții propuse
Premierul a explicat că sunt două opțiuni:
- Reducerea cheltuielilor și a numărului de angajați, menținând structura administrativă actuală;
- Reorganizarea teritorială, cu desființarea unor unități administrative care nu mai sunt sustenabile din punct de vedere financiar.
„Ori reducem aceste cheltuieli și putem funcționa pe actuala structură, dar cu mai puțini angajați, ori vom fi forțați să facem o reorganizare administrativă și să desființăm unități care nu se mai justifică datorită raportului dintre populație și costurile de funcționare”, a avertizat Bolojan.
Trei direcții pentru reforma administrativă:
Reorganizarea administrativă – o măsură care ar putea fi aplicată ulterior, pe baza unui consens politic.
Eficientizarea primăriilor – prin reducerea personalului și creșterea capacității administrative.
Descentralizarea deciziilor – pentru apropierea administrației de cetățeni și valorificarea patrimoniului neutilizat al ministerelor în beneficiul comunităților.
