Daţi în judecată BCE! (Die Welt)

O instituţie europeană încalcă toate prevederile care reglementează funcţionarea sa. BCE cumpără titluri de stat ale ţărilor aflate în criză, ţine dobânzi la minime istorice şi dă credite pe bandă rulantă. În mod normal, o încălcare a legii presupune un proces, o judecată. Guvernul Republicii Federale n-o va face pentru că nici la alte derapaje nu a reacţionat de niciun fel. Dincolo de state membre ale zonei Euro este evident că o instituţie comunitară nu o va acuza pe alta din cauza politicilor sale.

 

Dacă poate Guvernul atunci poate oricine. UE este un spaţiu în care prevalează principiile legii şi ale statului de drept. Aşa că fiecare cetăţean poate da în judecată BCE argumentând că acţiunile instituţiei încalcă drepturile celor care au economii în bănci. Argumentul juridic invocat poate porni de la principiul egalităţii impunerii fiscale care este în vigoare în Europa de la declaraţia drepturilor din Franţa anului 1789. Finanţarea preferenţială a statelor în criză duce la o discriminare a impunerii fiscale evidentă pentru oricine are ochi în cap. În cazul în care Curtea Europeană de Justiţie ar respinge o asemenea acţiune, atunci plângerea la Curtea Constituţională are cale deschisă – şi egalitatea în faţa legii este o chestiune clară de Constituţie şi drepturi fundamentale, scriu cei de la RFI Romania.

 

Să înţelegem bine: statul de drept nu este o problemă a crizei în care se află zona Euro, ci singura salvare a uniunii monetare. Politicienii europeni se poartă de parcă legea le stă în calea rezolvării crizei – o ipoteză fundamental greşită. Criza datoriilor n-ar fi existat dacă s-ar fi respectat legea europeană.

 

Devize: Elveţia, China şi Europa (Le Monde)

 

Dincolo de criza Euro, economiştii se tem acum de o serie de şocuri monetare venite din partea Elveţiei. În mai şi iunie, Banca Centrală a Confederaţiei a cumpărat masiv Euro de pe piaţă limitând astfel o apreciere necontrolată a monedei sale. Dar acum?

 

Acum Elveţia vinde. Vinde masiv. Prin urmare, coroana suedeză a ajuns la un maximum de apreciere faţă de Euro al ultimilor 12 ani. Dolarul australian bate record după record. Astfel, ţărilor cu monedă în creştere puternică nu le rămâne altă soluţie decât să cumpere şi ele masiv Euro de pe piaţă şi să spere că o cerere crescută va domoli ascensiunea propriilor valute. Pe piaţa europeană a valutelor, Elveţia pare să dicteze pe mai toate planurile în acest moment. Spre deosebire de China care este acuzată că îşi menţine moneda devalorizată pentru a impulsiona exporturile, Elveţia a fixat un prag minim de schimb prin Banca Centrală de 1,2 franci pentru un Euro, dar tot pentru a-şi proteja economia. Rezervele sale valutare au crescut cu 40% într-un singur an plasând ţara pe locul al şaselea la nivel mondial după cantitatea de valute internaţionale deţinute în portofoliul Băncii Centrale.

 

Criza bugetară, evitată pentru moment (New York Times)

 

Membrii Congresului american obişnuiau să se ruşineze atunci când nu erau în stare să muncească, adică să dea legi. Dar având în vedere că scena politică americană e profund divizată, peticeala pe termen scurt pare să fi devenit regulă.

 

E un semnal puternic atunci când politicienii americani răsuflă uşuraţi că au reuşit să ajungă la un acord pe termen scurt într-un proces de negociere care, în urmă cu doar câţiva ani, era un model pentru politicienii lumii. Cele două Camere ale Legislativului american au semnat un document ce permite Guvernului să funcţioneze până în martie anul viitor, adică după alegerile prezidenţiale din toamna acestui an. Blocajul în care s-ar fi aflat SUA fără acest acord este generat de plafonul datoriei suverane care a fost o dată ridicat, dar care, din cauza unor măsuri iresponsabile, era pe cale să fie atins în luna septembrie a acestui an. Interesant e că, de data aceasta, apropierea alegerilor a făcut mult mai uşoară înţelegerea dintre cele două partide, doar nimeni nu vrea să piardă alegători în noiembrie printr-o criză spontană cu doar două luni înainte. De la vot, politicienii speră să iasă pe poziţii întărite astfel încât să poată dicta negocierile anul viitor.